O nouă furtună se preconizează în sistemul medical românesc. Planul Guvernului de a reforma rețeaua spitalicească prin tăieri masive de paturi a stârnit revolta sindicaliștilor de la Sanitas, care avertizează că siguranța pacienților este pusă în joc. În timp ce autoritățile dau asigurări că totul este sub control, cifrele din teren arată o realitate mult mai sumbră.
Matematica austerității: 23.500 de paturi eliminate până în 2030
Guvernul a aprobat recent Planul național de paturi pentru perioada 2026-2028, prima etapă dintr-o strategie pe termen lung care vizează o reducere cu 20% a numărului național de paturi până în anul 2030.
Pentru a înțelege amploarea acestui „regim de slăbire” impus sistemului sanitar, Sanitas a tradus procentele în cifre concrete și alarmante:
Total paturi eliminate: 23.500 până în 2030.
Ritmul tăierilor: Aproximativ 4.691 de paturi eliminate în fiecare an, începând cu 2026.
Etapa curentă (2026-2028): Reducerea etapizată a circa 14.000 de paturi finanțate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
„Pentru a înțelege gravitatea situației, imaginați-vă că se «vor închide» echivalentul a 6,5 spitale județene în fiecare an!”, avertizează reprezentanții Sanitas.
Sindicaliștii subliniază că un astfel de ritm este complet fără precedent în istoria recentă a României. Prin comparație, în ultimii 20 de ani, cel mai mare declin s-a înregistrat în anul 2012, când au fost desființate 3.900 de paturi – o cifră considerată uriașă la acea vreme, dar depășită clar de planul actual.
Ce spun autoritățile: „Avem paturi multe și goale”
De cealaltă parte a baricadei, oficialii din Sănătate susțin că măsura este o corecție administrativă absolut necesară și că pacienții nu vor avea de suferit.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Atilla, argumentează decizia prin statistici europene: România are peste 700 de paturi la 100.000 de locuitori, în timp ce media Uniunii Europene este de doar 511. Mai mult, oficialul susține că serviciile medicale nu vor fi afectate, deoarece s-a înregistrat o creștere semnificativă a internărilor de zi, iar multe unități medicale – inclusiv spitale județene de urgență – nu reușesc să atingă un grad de ocupare de 70% pentru spitalizarea continuă.
Poziția este susținută și de președintele CNAS, Horațiu Moldovan, care a declarat tranșant că jumătate dintre paturile de spital din România sunt goale în acest moment, iar reforma nu face altceva decât să elimine costurile inutile pentru aceste paturi fictive.
Riscurile din spatele cifrelor: Ce se întâmplă cu pacienții și personalul?
Deși logica hârțogăriei de la minister arată bine pe hârtie, realitatea din secțiile de primiri urgențe și de pe holurile spitalelor românești ne arată adesea pacienți înghesuiți sau trimiși acasă din lipsă de locuri.
Sanitas avertizează că o tăiere atât de abruptă poate bloca definitiv accesul la îngrijire și pune în pericol siguranța bolnavilor. Înainte de a trece la fapte, sindicatele cer imperativ o analiză clară a impactului real pe care această reformă îl va avea asupra:
Comunităților locale – care riscă să rămână fără alternative de tratament aproape de casă.
Personalului medical – reducerea paturilor atrage după sine, inevitabil, restructurări de posturi sau relocări de personal, într-un sistem care oricum suferă de deficit de medici și asistenți în multe zone.