România traversează o perioadă tensionată din punct de vedere energetic, iar întrebarea „ce se întâmplă dacă spitalul nu mai are curent” nu mai este una pur ipotetică. Pe fondul secetei hidrologice și al opririi ambelor unități de la Cernavodă, Ministerul Sănătății a cerut, în aceste zile, o verificare de urgență a capacității unităților medicale de a funcționa pe cont propriu, cu ajutorul generatoarelor.
Contextul: de ce a devenit subiectul actual
Joi, Ministerul Energiei a confirmat oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă, la câteva zile după ce Unitatea 1 fusese scoasă din funcțiune, pe 28 iulie, din cauza nivelului excepțional de scăzut al Dunării. Cele două unități reprezintă împreună aproximativ 10% din producția națională de energie electrică.
Autoritățile susțin că Sistemul Electroenergetic Național rămâne stabil și că necesarul de consum este acoperit printr-un mix de resurse, hidro, eolian, cărbune și importuri , țara dispunând de o capacitate de import de aproximativ 4.000 MW, față de un necesar estimat pentru orele de vârf de circa 2.300 MW. România a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la situația de criză, în baza regulamentului european privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice, iar pe 11 august a avut loc o reuniune tehnică extraordinară a grupului european de coordonare pentru electricitate, în care partea română a semnalat că oprirea Unității 2 ar putea impune, dacă situația regională o cere, activarea mecanismelor de sprijin între statele membre.
Cu alte cuvinte: riscul unor perturbări în alimentarea cu energie electrică nu este eliminat, chiar dacă în acest moment sistemul funcționează normal. Iar pentru un spital, chiar și o întrerupere de câteva minute poate pune în pericol vieți — de la aparatele de ventilație mecanică, la sălile de operație, incubatoarele de terapie intensivă neonatală sau echipamentele de dializă.
Câte generatoare are, de fapt, sistemul sanitar
În acest context, Ministerul Sănătății a solicitat direcțiilor de sănătate publică din toată țara să centralizeze situația grupurilor electrogene din unitățile sanitare, pentru a evalua nivelul real de pregătire în cazul unor întreruperi ale alimentării cu energie. Rezultatul centralizării arată că spitalele și celelalte unități sanitare din România dispun în prezent de 948 de grupuri electrogene, instalate în 340 de unități sanitare la nivel național.
Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a subliniat că demersul are un caracter preventiv și că nu a fost declanșat de o urgență reală, ci de nevoia de a cunoaște din timp resursele disponibile. Oficialul a insistat că „siguranța pacienților nu poate depinde de situații neprevăzute”, motiv pentru care pregătirea trebuie asigurată din timp, nu atunci când problema apare deja.
Ministerul a precizat că va continua să monitorizeze capacitatea unităților sanitare și va identifica din timp eventualele vulnerabilități, astfel încât serviciile medicale esențiale să poată fi menținute indiferent de context.
Ce înseamnă, practic, un grup electrogen pentru un spital
Un grup electrogen nu este un simplu „back-up” opțional — în multe secții el reprezintă diferența dintre continuarea și oprirea unui act medical critic. La o pană de curent, sistemul comută automat (sau manual, în funcție de dotare) pe sursa de rezervă, astfel încât:
- secțiile de terapie intensivă își pot menține funcționale ventilatoarele mecanice și monitoarele de funcții vitale;
- sălile de operație pot continua intervențiile aflate în desfășurare, fără riscul de a rămâne fără iluminat sau fără echipamente electrice esențiale;
- incubatoarele neonatale și echipamentele de terapie intensivă pediatrică rămân alimentate;
- frigiderele și camerele frigorifice în care sunt păstrate medicamente, vaccinuri și sânge pentru transfuzii nu își pierd temperatura de conservare;
- centrele de dializă pot finaliza ședințele de tratament în siguranță pentru pacienți.
Practic, existența și funcționalitatea acestor generatoare determină dacă un spital poate rămâne operațional câteva ore sau chiar zile, în lipsa curentului din rețea.
De ce contează faptul că verificarea se face acum, „din timp”
Cifra de 948 de generatoare în 340 de unități sanitare oferă o imagine de ansamblu, dar ridică și întrebări firești: sunt suficiente pentru fiecare spital important din țară? Ce capacitate au aceste generatoare — pot alimenta întreaga unitate sau doar secțiile critice? Sunt verificate periodic, au combustibil suficient stocat, funcționează la teste reale, nu doar pe hârtie?
Exact acestea sunt tipurile de vulnerabilități pe care Ministerul Sănătății spune că vrea să le identifice din timp. Verificarea vine într-un moment în care, la nivel național, autoritățile din energie discută deja despre necesitatea unor măsuri suplimentare — de la reducerea voluntară a consumului (care a dus, potrivit Ministerului Energiei, la o scădere de 3-5% în orele de vârf) până la posibila activare a mecanismelor europene de asistență reciprocă între state, prevăzute de legislația europeană privind riscurile în sectorul energetic.
Ce ar trebui să știe pacienții și aparținătorii
Pentru populația generală, mesajul autorităților este, deocamdată, unul de calm: sistemul energetic național este descris ca stabil, iar un blackout generalizat nu este un scenariu pe care autoritățile îl consideră iminent. Totuși, pentru pacienții cronici care depind de echipamente electrice la domiciliu (oxigenoterapie, ventilație non-invazivă, dializă la domiciliu) este util să se informeze din timp la spitalul sau clinica unde sunt monitorizați cu privire la planurile existente pentru situații de întrerupere a curentului, mai ales dacă urmează o perioadă cu risc crescut de restricționări.
Ministerul Sănătății a transmis că această etapă de verificare este doar un prim pas, urmând ca datele centralizate să stea la baza unor eventuale investiții sau completări acolo unde se constată lipsuri.