Când spunem „apnee în somn”, majoritatea oamenilor își imaginează același tipar: un bărbat supraponderal, de vârstă mijlocie, care sforăie zgomotos și se trezește brusc gâfâind. Această imagine, repetată de decenii în manualele de medicină și în cultura populară, a creat o problemă serioasă de sănătate publică: femeile cu apnee obstructivă în somn (AOS) sunt diagnosticate mult mai rar, mai târziu și, frecvent, greșit.
Studii recente publicate în 2026 arată o cifră îngrijorătoare: până la 75% dintre femeile cu apnee în somn rămân nediagnosticate. Nu pentru că boala ar fi mai rară la ele, ci pentru că se manifestă diferit – iar sistemul medical, construit în jurul „tiparului masculin” al bolii, nu o recunoaște.
De ce este apneea în somn diferită la femei
Apneea obstructivă în somn apare atunci când mușchii gâtului se relaxează excesiv în timpul somnului, blocând parțial sau complet căile respiratorii. Rezultatul este o respirație întreruptă, scăderea oxigenării sângelui și un somn fragmentat, neodihnitor.
La bărbați, tabloul clasic include sforăit puternic, pauze de respirație observate de partener și somnolență excesivă în timpul zilei. La femei, lucrurile stau altfel. Cercetătorii au constatat că pacientele raportează mult mai rar aceste simptome „clasice” și, în schimb, descriu:
- oboseală cronică, chiar și după un somn de aparență normală;
- insomnie sau treziri frecvente în timpul nopții;
- dureri de cap matinale;
- anxietate și simptome depresive;
- schimbări de dispoziție și iritabilitate;
- coșmaruri sau somn agitat;
- nevoia de a urina mai des pe timpul nopții.
Aceste semne sunt nespecifice și se suprapun cu multe alte afecțiuni frecvente la femei – de la depresie și anxietate, la simptome de menopauză sau pur și simplu „stres”. Nu e de mirare că, în cabinetul medicului de familie, apneea în somn este ultima suspiciune care vine în minte.
Capcana diagnosticului greșit
Pentru că simptomele nu „bat” cu manualul clasic, multe femei ajung să fie tratate pentru altceva: antidepresive pentru oboseală și schimbări de dispoziție, medicație pentru hipertensiune fără a se investiga cauza ei reală, sau pur și simplu sunt sfătuite să „doarmă mai mult” și să „reducă stresul”.
Există și o explicație biologică pentru subdiagnosticare: testele standard de somn (polisomnografia și testele la domiciliu) au fost calibrate inițial pe populații majoritar masculine, iar indicii de severitate folosiți în prezent pot subestima gravitatea bolii la femei, ale căror modele de respirație în timpul somnului diferă structural de cele ale bărbaților.
În plus, ciclul hormonal influențează semnificativ apariția și intensitatea simptomelor. Cercetările arată diferențe clare între femeile aflate la premenopauză și cele aflate la postmenopauză:
- la femeile în premenopauză apneea în somn este puternic asociată cu depresia, sindromul metabolic și sindromul ovarelor polichistice;
- la femeile în postmenopauză riscul cardiometabolic crește considerabil, apneea fiind frecvent legată de hipertensiune și diabet.
Scăderea nivelului de progesteron și estrogen odată cu menopauza relaxează și mai mult musculatura căilor respiratorii superioare, motiv pentru care riscul de apnee crește vizibil după această perioadă.
De ce nu este o problemă „minoră”
Netratată, apneea obstructivă în somn nu afectează doar calitatea somnului. Lipsa cronică de oxigen pe timpul nopții și fragmentarea somnului sunt asociate cu:
- risc cardiovascular crescut (hipertensiune, aritmii, boală coronariană);
- risc mai mare de afecțiuni metabolice, inclusiv diabet tip 2;
- un risc crescut de declin cognitiv și demență pe termen lung;
- deteriorarea sănătății mentale, inclusiv agravarea depresiei și anxietății.
Cu alte cuvinte, o femeie diagnosticată greșit cu „depresie” sau „anxietate”, când de fapt suferă de apnee în somn netratată, riscă să primească ani de tratament pentru simptome, fără ca cauza reală să fie vreodată abordată – în timp ce riscul cardiovascular și metabolic continuă să crească în tăcere.
Ce poți face dacă te recunoști în aceste simptome
Specialiștii recomandă ca femeile care se confruntă cu oboseală persistentă, insomnie inexplicabilă, dureri de cap matinale sau schimbări de dispoziție fără o cauză clară să discute cu medicul despre posibilitatea unei tulburări de somn – și nu doar despre „stres” sau hormoni.
Câteva repere utile:
- Notează-ți simptomele pe o perioadă de câteva săptămâni: oboseală, calitatea somnului, treziri nocturne, stări de spirit.
- Dacă ai un partener de somn, întreabă-l dacă a observat sforăit, pauze de respirație sau agitație nocturnă.
- Nu te lăsa descurajată dacă nu sforăi – absența sforăitului nu exclude apneea în somn la femei.
- Cere, dacă este necesar, o evaluare specifică pentru apnee în somn, nu doar tratament pentru simptomele individuale (insomnie, anxietate, hipertensiune).
Apneea obstructivă în somn nu este, și nu a fost niciodată, exclusiv „boala bărbatului care sforăie”. Pentru milioane de femei, ea se ascunde în spatele unor simptome considerate banale – oboseală, insomnie, anxietate – și rămâne nediagnosticată ani de zile, cu costuri reale pentru sănătatea cardiovasculară, metabolică și mentală. Recunoașterea acestor diferențe de gen este primul pas către un diagnostic corect și un tratament eficient.