Cercetători de la Universitatea Shinshu din Japonia au identificat un compus natural, prezent în afine, struguri și alte fructe de pădure, care ar putea ajuta celulele musculare să elimine excesul de grăsime în loc să-l acumuleze. Rezultatele au fost publicate în volumul 83 al revistei Food Bioscience.
Ce este pterostilbena
Compusul din centrul studiului se numește pterostilbenă — un polifenol natural, „rudă” chimică a resveratrolului (compusul mult discutat din vinul roșu), care se găsește în mod natural în afine, struguri și alte fructe de pădure. Cercetările anterioare legaseră deja pterostilbena de efecte metabolice benefice la nivelul ficatului și al țesutului adipos, dar efectele ei asupra mușchilor scheletici erau mult mai puțin cunoscute.
Problema pe care încearcă s-o rezolve: grăsimea „ascunsă” din mușchi
Echipa condusă de conf. dr. Takakazu Mitani s-a concentrat pe o problemă numită miosteatoză — acumularea anormală de grăsime în interiorul celulelor musculare scheletice, nu sub piele, ci direct în țesutul muscular. Acest tip de depunere de grăsime este favorizat de dietele bogate în grăsimi, sedentarism și îmbătrânire.
Spre deosebire de grăsimea subcutanată, picăturile de lipide acumulate în interiorul celulelor musculare interferează cu funcționarea normală a mușchiului și fac mai dificilă folosirea eficientă a glucozei și a acizilor grași de către organism — un fenomen care reduce flexibilitatea metabolică și poate duce la rezistență la insulină. În prezent, nu există tratamente aprobate special pentru această afecțiune, motiv pentru care echipa japoneză a decis să testeze compuși naturali din alimentație ca posibile intervenții dietetice.
Ce au descoperit cercetătorii
Folosind celule musculare de șoarece cultivate în laborator (linia celulară C2C12), echipa a testat mai mulți compuși vegetali (fitochimicale) pentru a vedea care dintre ei reduce cel mai eficient acumularea de lipide în interiorul celulelor, fără să afecteze dezvoltarea normală a mușchiului. Dintre toate substanțele testate, pterostilbena a produs cea mai puternică reducere a acumulării de lipide intracelulare, permițând în același timp celulelor musculare să crească și să se diferențieze normal.
Mecanismul descoperit este neobișnuit: în loc să blocheze pur și simplu intrarea acizilor grași în celule, pterostilbena a determinat o eliberare crescută de glicerol în afara celulelor — un semn clar că grăsimea depozitată era descompusă și folosită ca sursă de energie, nu doar „blocată” la intrare.
La nivel molecular, compusul acționează prin stabilizarea unei proteine numite PPARδ (receptorul delta activat de proliferatorii peroxizomali) — o proteină-cheie implicată în metabolismul acizilor grași. Multe substanțe experimentale menite să activeze PPARδ se leagă direct de receptor pentru a-l activa; pterostilbena, în schimb, împiedică degradarea proteinei PPARδ prin calea ubiquitin-proteazom, menținând astfel „mașinăria celulară” pregătită să descompună acizii grași pentru mai mult timp.
De ce contează această descoperire
Mușchiul scheletic reprezintă o parte importantă din consumul total de energie al organismului, ceea ce îl face o țintă importantă pentru orice strategie de reglare metabolică. Pe fondul creșterii globale a ratelor de obezitate, diabet de tip 2 și declin metabolic legat de vârstă, o descoperire ca aceasta oferă un punct de plecare pentru explorarea unor abordări dietetice care ar putea, în timp, sta la baza unor strategii împotriva acestor afecțiuni.
O mențiune importantă
Este esențial de subliniat că, deocamdată, aceste rezultate provin exclusiv din experimente de laborator, pe celule musculare de șoarece cultivate în vitro — nu dintr-un studiu pe oameni. Este un pas incipient, care arată un mecanism biologic plauzibil și promițător, dar nu dovedește că a mânca mai multe afine sau struguri va avea același efect în corpul uman. Sunt necesare studii suplimentare, inclusiv teste pe animale vii și, ulterior, studii clinice pe oameni, înainte ca pterostilbena să poată fi recomandată ca supliment sau intervenție dietetică pentru sănătatea musculară sau metabolică.