Bolile asociate îmbătrânirii – de la Alzheimer și alte afecțiuni neurodegenerative până la boli cardiovasculare și cele mai frecvente tipuri de cancer – ar putea fi anticipate cu mult înainte de apariția primelor simptome. Potrivit medicului și cercetătorului Eric Topol, vicepreședinte executiv și profesor de medicină moleculară la Scripps Research, medicina se apropie de un moment de cotitură în prevenție.
Autor al volumului The Longevity Code, Topol susține că inteligența artificială va avea un rol decisiv în această transformare.
Inteligența artificială, cheia medicinei predictive
Fiecare persoană generează astăzi volume uriașe de date medicale: dosare clinice, rezultate de laborator, imagini, scanări, date genetice, profiluri proteice, biomarkeri, informații despre stilul de viață și mediu. Niciun medic nu poate integra singur toate aceste niveluri de informație.
Aici intervine inteligența artificială multimodală, capabilă să analizeze simultan date clinice, imagini retiniene, informații genetice și parametri biologici complecși. Potrivit lui Topol, există deja dovezi că astfel de sisteme pot prezice apariția unor boli cu ani înainte.
„Putem vedea cum îmbătrânesc organele dintr-o probă de sânge”
Unul dintre conceptele-cheie este cel al „ceasurilor biologice”. Cu ajutorul biomarkerilor din sânge, medicii pot evalua ritmul de îmbătrânire al fiecărui organ.
O simplă probă de sânge ar putea indica dacă riscul major al unei persoane este la nivel cardiac, cerebral, imunitar, hepatic sau vascular. Primul pas în prevenție, spune Topol, este cunoașterea riscurilor individuale.
În acest sens, la Scripps Research urmează să înceapă un studiu dedicat prevenirii bolii Alzheimer la persoane cu antecedente familiale. Participanții vor fi monitorizați prin biomarkerul P-Tau-217, considerat unul dintre cei mai predictivi indicatori ai riscului de Alzheimer. O parte dintre ei vor beneficia de coaching intensiv pentru optimizarea stilului de viață, iar rezultatele vor fi comparate cu un grup de control.
Genele nu ne condamnă
Contrar percepției larg răspândite, moștenirea genetică nu determină decisiv durata vieții sănătoase. Într-un studiu care a inclus 1.400 de persoane de aproape 90 de ani, fără boli majore în istoricul medical, secvențierea completă a genomului a arătat că influența genetică este modestă.
Mesajul este unul optimist: oamenii nu sunt „destinați” unui parcurs negativ al sănătății doar din cauza antecedentelor familiale.
Cele cinci dimensiuni ale longevității
Potrivit lui Topol, prelungirea vieții sănătoase depinde de o formulă complexă care include:
- stilul de viață (dietă, mișcare, somn și alți factori comportamentali),
- medicamente și vaccinuri,
- utilizarea inteligenței artificiale pentru integrarea datelor,
- analiza genelor, proteinelor și microbiomului intestinal,
- terapii inovatoare, inclusiv celulare.
Medicamentele din clasa GLP-1, precum Ozempic, utilizate pentru controlul greutății, sunt menționate ca parte a noii generații de instrumente terapeutice. De asemenea, vaccinul Shingrix, destinat prevenirii zonei zoster, a demonstrat efecte surprinzătoare în reducerea riscului de Alzheimer.
Vaccinurile împotriva cancerului, tot mai aproape
În opinia cercetătorului, medicina actuală tratează cancerul sau îl detectează prin screening, dar nu pune suficient accent pe prevenție. Analiza genetică și imunologică ar putea identifica persoanele cu risc crescut, care ar trebui monitorizate și protejate înainte de apariția bolii.
Vaccinurile personalizate împotriva cancerului sunt deja în faze de testare și ar putea preveni anumite tipuri de tumori la persoanele cu risc ridicat. În plus, orice vaccin contribuie la stimularea sistemului imunitar, oferind un efect protector mai larg decât se credea anterior.
Terapia celulară și viitorul tratamentelor
Pe lângă prevenție, inovația științifică deschide noi perspective pentru tratamentul bolilor autoimune precum lupusul, scleroza multiplă sau artrita reumatoidă, prin utilizarea celulelor modificate genetic. Aceste terapii nu țin de prevenție, dar pot schimba radical evoluția bolilor și calitatea vieții pacienților.
În viziunea lui Eric Topol, combinația dintre date complexe, inteligență artificială, prevenție personalizată și terapii avansate ar putea transforma radical modul în care înțelegem îmbătrânirea – nu doar prelungind viața, ci crescând numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate.