Zahărul a devenit, pentru mulți dintre noi, dușmanul public numărul unu, iar îndulcitorii artificiali sau naturali au preluat rolul de înlocuitor „sigur” — dulce la gust, fără calorii, aparent inofensiv pentru organism.
Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea Cambridge arată însă că lucrurile sunt mai complicate decât par, mai ales atunci când îndulcitorii ajung în intestin în compania altor substanțe pe care le consumăm zilnic: cafeină, arome sau medicamente.
Ce au testat cercetătorii
Echipa de la Cambridge a analizat în laborator modul în care 39 de îndulcitori folosiți frecvent în industria alimentară — de la variante artificiale precum aspartamul, zaharina sau sucraloza, până la îndulcitori naturali și derivați de stevia sau alcooli de zahăr — influențează creșterea a 25 de specii diferite de bacterii intestinale. Printre acestea s-au numărat atât bacterii benefice, importante pentru digestie și pentru reglarea glicemiei, cât și tulpini neutre sau potențial dăunătoare.
Rezultatele, publicate în revista Molecular Systems Biology, arată că majoritatea îndulcitorilor testați — aproximativ trei sferturi din cei 39 — au încetinit sau au oprit creșterea a cel puțin unei specii bacteriene benefice. Efectele au variat însă foarte mult de la un îndulcitor la altul, iar unii dintre ei nu au avut niciun impact vizibil.
Combinațiile contează la fel de mult ca îndulcitorul în sine
Poate cea mai interesantă parte a studiului nu privește îndulcitorii izolat, ci ceea ce se întâmplă atunci când aceștia sunt consumați împreună cu alte substanțe. Cercetătorii au testat 156 de combinații între îndulcitori și diverse substanțe (cafeină, vanilie, alți îndulcitori), plus 12 combinații cu medicamente frecvent prescrise, și au identificat peste 100 de cazuri în care prezența unei a doua substanțe a schimbat modul în care îndulcitorul respectiv a afectat bacteriile.
Cel mai îngrijorător rezultat a venit din combinația dintre isosteviol — un compus derivat din stevia, dar fără proprietăți dulci proprii, folosit totuși ca ingredient în industria alimentară — și duloxetină, un antidepresiv folosit pe scară largă. Împreună, cele două substanțe au redus semnificativ două specii de bacterii intestinale importante pentru sănătatea digestivă și pentru reglarea glicemiei, cu efecte care ar putea influența și inflamația sau răspunsul imunitar.
Ce înseamnă asta, de fapt, pentru noi
Este esențial de precizat ce NU arată acest studiu: cercetătorii au lucrat cu bacterii cultivate în laborator, nu cu oameni reali, și au subliniat clar că rezultatele nu demonstrează că îndulcitorii provoacă probleme de sănătate la persoanele care îi consumă. Ce arată studiul este o interacțiune biologică reală, la nivel de laborator, care merită investigată mai departe prin studii clinice pe oameni.
Cu toate acestea, concluzia are greutate pentru că vine într-un context în care aproximativ trei sferturi din alimentele procesate conțin cel puțin un tip de îndulcitor comercial. Mesajul cercetătorilor nu este „renunțați complet la îndulcitori”, ci unul mai nuanțat: eticheta de „neutru din punct de vedere metabolic” pusă pe mulți dintre acești compuși ar putea fi prea simplistă, iar contextul consumului — ce altceva mănânci sau ce medicamente iei în același timp — pare să conteze la fel de mult ca produsul în sine.
Ce poți face, concret
- Nu te panica, dar fii informat. Un rezultat de laborator nu echivalează cu o dovadă clinică, dar merită să urmărești pe viitor studiile pe oameni pornite de la aceste descoperiri.
- Dacă iei medicamente pe termen lung (mai ales antidepresive) și consumi frecvent produse cu îndulcitori, discută cu medicul sau farmacistul despre eventuale interacțiuni, mai ales dacă observi probleme digestive persistente.
- Pune accent pe alimente integrale. Așa cum remarcă și specialiștii în nutriție citați în presa internațională, obiectivul sănătos nu este neapărat eliminarea totală a zahărului sau a îndulcitorilor, ci creșterea diversității de alimente vegetale neprocesate din dietă — pe măsură ce acestea înlocuiesc produsele ultraprocesate, consumul de îndulcitori scade oricum în mod natural.
- Evită abordarea de tip „mâncare curată” judecată moral. Nu e vorba despre vinovăție, ci despre a înțelege tiparul general al alimentației tale, nu doar ingredientul izolat.
Studiul, realizat cu finanțare din partea programului Orizont 2020 al Uniunii Europene și a Consiliului de Cercetare Medicală din Marea Britanie, rămâne unul dintre cele mai cuprinzătoare experimente de acest tip realizate până acum și deschide calea pentru cercetări viitoare menite să clarifice dacă aceste efecte de laborator se regăsesc și în corpul uman.