Țigările electronice cu nicotină au fost promovate ani de zile drept o alternativă „mai sigură” la fumat. O nouă analiză amplă, coordonată de cercetători de la UNSW Sydney, arată însă că vapatul este, foarte probabil, o cauză directă a cancerului pulmonar și oral — nu doar o „poartă de intrare” spre fumat, cum se credea până acum.
Cea mai cuprinzătoare evaluare de până acum
Studiul, publicat în revista Carcinogenesis, a adunat la un loc cercetători de la mai multe instituții australiene — University of Queensland, Flinders University, University of Sydney, Royal North Shore Hospital, The Prince Charles Hospital și Sunshine Coast University Hospital — specializați în domenii diferite: farmacie, epidemiologie, chirurgie toracică și sănătate publică.
Echipa a analizat o gamă largă de dovezi științifice internaționale, combinând date din cercetare clinică, studii pe animale și experimente de laborator privind substanțele chimice generate de țigările electronice. Spre diferență de cercetările anterioare, care s-au concentrat în special pe rolul vapatului ca pas către fumatul de țigări clasice, această analiză a urmărit să stabilească dacă țigările electronice pot provoca, de la sine, cancer.
Potrivit prof. Bernard Stewart, coordonatorul cercetării, această analiză reprezintă, din câte se cunoaște până acum, cea mai clară determinare a faptului că persoanele care vapează au un risc crescut de cancer, comparativ cu cele care nu vapează.
Ce au descoperit cercetătorii
Concluzia echipei, bazată pe monitorizare clinică, studii pe animale și date despre mecanismele biologice implicate, este că țigările electronice cauzează probabil cancer pulmonar și cancer oral.
Printre dovezile analizate s-au numărat:
- substanțe cancerigene identificate în aerosolii produși de țigările electronice, inclusiv compuși organici volatili și metale eliberate de rezistențele de încălzire;
- biomarkeri la oameni care indică deteriorarea ADN-ului, stres oxidativ și inflamație la nivel tisular;
- studii pe șoareci în care expunerea a dus la dezvoltarea de tumori pulmonare;
- experimente de laborator care au arătat afectarea celulelor și perturbarea proceselor biologice asociate cu dezvoltarea cancerului.
Cercetătorii subliniază că este vorba despre o evaluare de tip qualitativ, nu despre o estimare numerică exactă a riscului. Stabilirea unei cifre precise a riscului de cancer va fi posibilă abia după ce vor exista studii de cohortă pe termen lung.
„Dual-use”: când oamenii nu reușesc să renunțe complet la niciun obicei
Un alt aspect important evidențiat de cercetători este fenomenul de „consum dual” — situația în care fumătorii trec la vapat cu intenția de a se lăsa de fumat, dar ajung, de fapt, să folosească ambele produse în paralel.
Conf. univ. Freddy Sitas, co-autor al studiului, atrage atenția că majoritatea celor care încep să vapeze pentru a se lăsa de fumat rămân blocați într-o zonă intermediară, fără să renunțe complet la niciunul dintre cele două obiceiuri. Date epidemiologice recente din Statele Unite arată că persoanele care vapează și fumează simultan au un risc de patru ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, comparativ cu cele care nu fac niciuna dintre cele două.
Aceste constatări au fost discutate și într-un comentariu separat, semnat de Sitas și Stewart, publicat în revista Cancer Epidemiology.
Paralela cu istoria fumatului
Unul dintre mesajele centrale ale cercetătorilor este o avertizare istorică: au existat decenii de întârziere între primele semnale privind pericolele fumatului și recunoașterea oficială a legăturii dintre fumat și cancerul pulmonar.
Primele observații care legau fumatul de probleme de sănătate datează de la mijlocul anilor 1800, dar a fost nevoie de aproape un secol până la raportul de referință al Surgeon General-ului american din 1964, care a confirmat oficial legătura cu cancerul pulmonar. În tot acest timp, semnalele de alarmă au fost frecvent ignorate sau minimalizate — primele rapoarte legau fumatul de boli infecțioase precum tuberculoza, apoi de boli cardiovasculare, accident vascular cerebral și, în cele din urmă, de cancer pulmonar.
Cercetătorii avertizează că un model similar s-ar putea repeta și în cazul vapatului. Țigările electronice au apărut pe piață în urmă cu aproximativ 20 de ani — iar mesajul echipei este clar: nu ar trebui să așteptăm alte opt decenii pentru a decide ce măsuri trebuie luate.
Context: cum a evoluat vapatul
Țigările electronice au apărut la începutul anilor 2000 și au ajuns pe piața australiană în jurul anului 2008, fiind promovate inițial ca o alternativă potențial mai sigură la fumat și ca instrument de ajutor pentru renunțarea la fumat. De atunci, produsele de vapat, în culori și arome atractive, au devenit tot mai populare, în special în rândul tinerilor.
Chiar și după reglementări mai stricte introduse de guvernul australian în 2023 — care interzic dispozitivele de unică folosință și cele non-terapeutice, permițând vânzarea produselor terapeutice doar prin farmacii, exclusiv pentru renunțarea la fumat — vapatul rămâne larg răspândit în preajma școlilor, barurilor și stațiilor de transport.
Ce înseamnă, de fapt, aceste rezultate
Este important de precizat că evaluarea cercetătorilor este una calitativă: ei nu pot încă spune cu precizie câte cazuri de cancer sunt cauzate direct de vapat sau care este magnitudinea exactă a riscului. Pentru astfel de cifre vor fi necesare studii populaționale pe termen lung, care durează, de regulă, ani sau decenii.
Concluzia echipei rămâne însă fermă: dovezile provenite din domenii științifice complet diferite — de la biologia celulară la epidemiologie — converg constant spre aceeași direcție. Mesajul cercetătorilor către factorii de decizie și către public este să nu repete greșeala istorică din cazul fumatului, așteptând decenii de dovezi suplimentare înainte de a acționa.