Conservanții pe care îi găsim în mii de produse de pe rafturile supermarketurilor — de la pâinea feliată la mezelurile ambalate — ar putea avea un preț ascuns pentru sănătatea inimii. Un studiu amplu realizat în Franța, publicat în European Heart Journal, arată că persoanele care consumă cele mai mari cantități de anumiți conservanți alimentari au un risc semnificativ mai mare de hipertensiune arterială și de boli cardiovasculare.
Cel mai detaliat studiu de acest tip de până acum
Cercetarea a fost coordonată de Dr. Mathilde Touvier, director de cercetare la INSERM (Institutul Național Francez de Sănătate și Cercetare Medicală), împreună cu Anaïs Hasenböhler, doctorandă în cadrul echipei de epidemiologie nutrițională de la Université Sorbonne Paris Nord și Université Paris Cité.
Studiul face parte din proiectul de cercetare NutriNet-Santé, care urmărește din 2009 obiceiurile alimentare și starea de sănătate a unor voluntari din toată Franța. Pentru această analiză au fost incluse datele a 112.395 de persoane, majoritatea femei, cu o vârstă medie de aproximativ 43 de ani la începutul studiului.
Ce face acest studiu special este nivelul de detaliu: la fiecare șase luni, participanții au raportat tot ce au mâncat și băut, pe nume de produs, timp de trei zile consecutive. Cercetătorii au folosit apoi o bază de date cu ingredientele produselor pentru a identifica exact ce conservanți consumă fiecare persoană, iar aceste informații au fost comparate, pe o perioadă de până la opt ani, cu datele medicale din sistemul național de sănătate francez. Practic, toți participanții (peste 99% dintre ei) au consumat cel puțin un conservant alimentar în primii doi ani ai studiului — semn cât de răspândiți sunt acești aditivi în alimentația modernă.
Ce au descoperit cercetătorii
Echipa a analizat în total 58 de tipuri diferite de conservanți, concentrându-se apoi pe cei 17 consumați de cel puțin 10% dintre participanți. Rezultatele arată două categorii distincte de risc:
- Persoanele cu cel mai mare consum de conservanți non-antioxidanți (folosiți pentru a opri înmulțirea bacteriilor și a mucegaiului) au avut un risc cu 29% mai mare de hipertensiune și cu 16% mai mare de boli cardiovasculare — inclusiv infarct, accident vascular cerebral și angină — comparativ cu cei care consumau cele mai mici cantități.
- Persoanele cu cel mai mare consum de conservanți antioxidanți (care previn brunificarea și alterarea alimentelor) au avut un risc cu 22% mai mare de hipertensiune.
La o analiză mai detaliată a celor 17 conservanți, opt s-au dovedit a fi asociați direct cu un risc crescut de hipertensiune:
- potasiu sorbat (E202)
- metabisulfit de potasiu (E224)
- nitrit de sodiu (E250)
- acid ascorbic (E300)
- ascorbat de sodiu (E301)
- eritorbat de sodiu (E316)
- acid citric (E330)
- extract de rozmarin (E392)
Dintre aceștia, acidul ascorbic (E300) a fost singurul asociat și cu un risc crescut de boli cardiovasculare.
Surpriza: chiar și conservanții „naturali” pot fi riscanți
Unul dintre aspectele cele mai neașteptate ale studiului este faptul că acidul ascorbic și acidul citric — cunoscuți publicului larg mai degrabă ca vitamina C, respectiv ca un acid natural din citrice — au fost asociați cu un risc cardiovascular crescut atunci când sunt folosiți ca aditivi alimentari. Acest lucru contrastează puternic cu beneficiile bine documentate ale vitaminei C consumate natural, din fructe și legume.
Explicația posibilă, susțin cercetătorii, este că forma, doza și contextul în care un compus ajunge în organism — izolat, ca aditiv industrial, în produse ultraprocesate — pot avea efecte diferite față de același compus consumat în mod natural, alături de fibre, antioxidanți și alți nutrienți din alimentul integral.
Nitritul de sodiu, folosit frecvent în mezeluri, bacon și șuncă pentru conservare și culoare, confirmă temeri mai vechi: un studiu american din 2017 a găsit deja o legătură între consumul ridicat de nitriți din carnea procesată și un risc mai mare de deces prin boală coronariană. Metabisulfitul de potasiu, care eliberează dioxid de sulf, se găsește în special în vin, sucuri, cidru și bere.
Ce înseamnă rezultatele, de fapt
Este important de menționat că este vorba despre un studiu observațional: el arată o asociere statistică, nu dovedește o relație directă de cauzalitate. Cercetătorii au ținut cont de numeroși alți factori care influențează sănătatea cardiovasculară — vârstă, sex, fumat, indice de masă corporală, istoric familial, activitate fizică, aport caloric, calitatea generală a dietei și consumul de alcool — astfel încât asocierile observate să nu fie explicate pur și simplu de un stil de viață mai puțin sănătos în general.
Chiar și așa, autorii consideră că datele sunt suficient de solide pentru a justifica o reevaluare a modului în care acești aditivi sunt reglementați și pentru a recomanda prudență la nivel individual. Recomandarea lor practică este simplă: limitarea consumului de alimente ultraprocesate și preferarea, atunci când este posibil, a alimentelor proaspete sau minim procesate, ca modalitate de a reduce expunerea inutilă la astfel de aditivi.
Studiul nu spune că toți conservanții alimentari sunt periculoși, nici că trebuie eliminați complet din alimentație — mulți dintre ei joacă un rol important în siguranța alimentară, prevenind dezvoltarea bacteriilor periculoase. Mesajul este, mai degrabă, unul de moderație: cu cât consumăm mai puține alimente ultraprocesate, cu atât scade și expunerea la aceste substanțe — iar pentru sănătatea inimii, asta pare să facă diferența.