Spitalul Integrat de Boli Respiratorii și Institutul de Medicină Cardiovasculară din Iași au intrat pe lista scurtă a proiectelor medicale strategice din România care vor fi evaluate pentru finanțare prin capital privat, cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Cele două proiecte, aflate în portofoliul Consiliului Județean Iași, se numără printre cele zece spitale din țară selectate pentru o analiză națională de fezabilitate, comandată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) prin Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).
De unde vine această oportunitate
Pe 20 mai 2026, MIPE a semnat cu BERD un contract de asistență tehnică prin care experții băncii vor evalua cele mai strategice proiecte spitalicești din România, pentru a stabili care dintre ele pot fi finanțate printr-un mecanism nou pentru țara noastră: parteneriatul public-privat (PPP).
Contractul nu este primul de acest fel — MIPE a semnat simultan un acord similar pentru Spitalul Universitar CF 2 din București, proiectul pilot al întregului program. Experiența acumulată acolo urmează să fie aplicată și celorlalte proiecte din portofoliu, inclusiv celor ieșene.
Ce înseamnă PPP pentru pacienții din Iași
Modelul PPP nu înseamnă privatizarea spitalului. Actul medical — consultațiile, internările, intervențiile — rămâne în responsabilitatea statului. Ceea ce se transferă unui partener privat este construirea, dotarea și întreținerea clădirii. Investitorul privat finanțează infrastructura din resurse proprii, iar statul îi plătește o rată lunară pe o perioadă de circa 30 de ani — similar unui contract de leasing pentru clădire.
Pentru Iași, avantajul este direct: în loc să aștepte alocări bugetare care întârzie de ani de zile, cele două spitale ar putea fi construite cu bani privați, mai rapid, fără ca administrația județeană să suporte costul integral din start.
Ce urmează pentru cele două proiecte
Includerea în lista BERD nu garantează finanțarea automată. Primul pas este analiza în sine — experții vor evalua fezabilitatea tehnică, juridică și financiară a fiecărui proiect și vor stabili o ordine de prioritate. Cele care trec acest filtru vor fi structurate pentru a fi prezentate investitorilor privați într-un format bancabil, adică pregătit să atragă finanțare reală.
Dacă proiectele ieșene sunt confirmate ca prioritare, urmează structurarea contractelor și consultările cu potențialii investitori. Un calendar realist plasează primele contracte semnate nu mai devreme de 2027–2028.
Cert este că, pentru prima dată, Spitalul Integrat de Boli Respiratorii și Institutul de Medicină Cardiovasculară din Iași nu mai sunt doar proiecte pe hârtie, ci candidate la un mecanism cu sprijin european instituționalizat și o metodologie testată internațional.
Un drum lung: de la PNRR la PPP
În spatele anunțului de săptămâna aceasta se află ani de muncă, o șansă ratată și o perseverență care a dat în cele din urmă roade.
Institutul de Medicină Cardiovasculară a fost primul care a intrat în linie dreaptă. Consiliul Județean a pregătit dosarul pentru finanțare prin PNRR — studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, studiu nZEB și autorizație de construire, obținute într-un timp record. Un dosar complet, conform ghidului de eligibilitate.
Nu a contat. La evaluarea din 2023, condusă de ministerul de resort condus atunci de Alexandru Rafila, proiectul ieșean a fost exclus din lista celor 27 de spitale propuse prin PNRR. Motivul invocat oficial: proiectul a fost încadrat ca fiind de interes județean, nu regional — o diferență de două puncte în grila de evaluare care a decis soarta investiției. Greu de acceptat pentru o regiune în care bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de mortalitate, iar la Institutul de Boli Cardiovasculare din Iași programările în ambulatoriu se fac cu un an înainte.
Episodul PNRR a lăsat în urmă nu doar un proiect respins, ci și întrebări fără răspuns despre criteriile după care au fost selectate spitalele care au intrat pe listă — unele dintre ele fără studii de fezabilitate finalizate la momentul evaluării.
Consiliul Județean nu a renunțat. Ambele proiecte — Institutul Cardiovascular și Spitalul de Boli Respiratorii — au fost depuse ulterior pe PNIIUS, Programul Național de Investiții în Infrastructura Unităților Spitalicești. O nouă așteptare, o nouă listă, un nou termen incert.
Deblocarea a venit dintr-o direcție neașteptată. Într-o întâlnire la Iași între ministrul Dragoș Pîslaru și președintele Consiliului Județean Costel Alexe, cele două proiecte au ajuns pe masa MIPE. Ministrul și-a asumat să le includă în analiza națională pe care o pregătea împreună cu BERD. Săptămâna aceasta, acel angajament s-a concretizat: contractul cu BERD a fost semnat, iar cele două proiecte ieșene se află printre cele zece evaluate la nivel național.
După ani de dosare pregătite, criterii contestate și finanțări ratate, Iașul are din nou o șansă reală. De data aceasta, cu un mecanism diferit și cu o instituție financiară internațională care garantează seriozitatea procesului.