Promisiunea era grandioasă, aproape istorică: miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) urmau să schimbe la față sistemul sanitar românesc. După decenii în care nu s-a construit aproape nimic, pe hârtie apăreau spitale noi, secții moderne și dotări de ultimă generație.
Astăzi, realitatea ne lovește direct în față, iar cifrele oficiale confirmă dezastrul: suntem în luna mai, banii s-au terminat, constructorii pleacă de pe șantiere, iar proiectele se scumpesc în timp ce bat pasul pe loc.
Ce spune oficial Ministerul Sănătății: Pușculița e goală, urmează blocajul
Într-un comunicat de presă oficial, Ministerul Sănătății a recunoscut deschis amploarea blocajului și a recenzat pierderile:
„Spitalele finanţate prin PNRR reprezintă unele dintre cele mai importante investiţii în sistemul sanitar românesc, iar finalizarea lor rămâne o prioritate a Ministerului Sănătăţii. În urma unei analize efectuate, au fost identificate întârzieri şi depăşiri financiare la mai multe obiective de investiţii. În prezent, 8 proiecte – 6 spitale şi 2 centre de pregătire continuă – înregistrează costuri suplimentare care depăşesc valorile prevăzute iniţial, valoarea totală a acestor depăşiri fiind estimată la aproximativ 1,2 miliarde de lei.”
Mai mult, instituția recunoaște că birocrația internă a îngropat proiectele, existând „mai multe Hotărâri de Guvern restante privind actualizarea indicatorilor tehnico-economici pentru obiective de investiţii esenţiale”.
Avertismentul ministrului interimar al Sănătății, Cseke Attila, este unul extrem de grav: în lipsa unor măsuri urgente de actualizare a indicatorilor și de asigurare a banilor, există riscul încetinirii sau chiar al blocării complete a lucrărilor.
Lista neagră a proiectelor în pericol
Potrivit datelor transmise oficial de Ministerul Sănătății, lista obiectivelor de investiții unde s-au identificat aceste probleme majore cuprinde:
Spitalul Judeţean de Urgenţă Bistriţa
Centrul de patologie vasculo-cerebrală şi neurochirurgie de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj
Centrul Chirurgical Cardiovascular la Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş
Centrul de Diagnostic şi Tratament al Tuberculozei Zerlendi – Institutul Marius Nasta, Bucureşti
Departament Sănătatea Mamei şi Copilului – Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Apostol Andrei Constanţa
Spitalul Agrippa Ionescu Baloteşti
Centrul de dezvoltare a competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate – UMF „Carol Davila” Bucureşti
Centrul de instruire în vederea dezvoltării competenţelor pentru personalul din sistemul public de sănătate – UMF „George Emil Palade” din Târgu Mureş
Cazul Zerlendi: Simbolul colapsului
Cel mai revoltător exemplu asumat de autorități este cel de la Institutul „Marius Nasta” din București (Centrul Zerlendi, un proiect de 115 paturi, dintre care 19 de ATI). Ministerul Sănătății a confirmat oficial starea de dezastru: „Constructorul a retras personalul din cauza întârzierilor la plată.” Statul a reușit performanța de a lăsa un șantier de pneumologie vital abandonat pentru că nu și-a achitat facturile.
Vlad Voiculescu: „Nu cred că realizați cât de grav este. PNRR a fost tocat în primele 3 luni”
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, pune degetul pe rană și dă cifrele exacte ale eșecului administrativ, demontând promisiunile din ultimii ani prin 5 puncte clare:
Cifrele eșecului: „Din 27 de spitale în PNRR-ul din 2021 rămăseseră speranțe pentru 6 spitale (+ două centre de formare profesională, dar asta e altă poveste).”
Facturi neplătite: „La Ministerul Sănătății nu sunt bani nici măcar pentru a plăti facturile pentru a termina aceste proiecte – suntem în Mai și pușculița a fost spartă deja în primele 3 luni ale anului.”
Șantiere abandonate din cauza datoriilor: „E deja târziu pentru mai multe proiecte pentru care trebuiau făcute Hotărâri de Guvern de multă vreme. Un exemplu este centrul cu 115 paturi (19 ATI) de pe Calea Șerban Vodă (Zerlendi) al spitalului Marius Nasta. Constructorul a părăsit șantierul pentru că nu i s-au plătit facturile. Depășirile de costuri doar sunt de peste 240 milioane de euro (în total) conform declarațiilor dlui Cseke.”
Cine poartă răspunderea politică?
Vlad Voiculescu arată direct către cei care au gestionat destinele sistemului sanitar în ultimii 5 ani, subliniind continuitatea PSD la conducerea ministerului:
Monopolul PSD pe Sănătate: „De la al doilea mandat interimar al lui Attila Cseke (2021) până la al treilea mandat al lui Atilla Cseke (2026), Ministerul Sănătății a fost complet sub conducerea PSD. Alexandru Rafila a fost cel mai longeviv ministru al sănătății din 1989 până astăzi. Alexandru Rogobete a fost cel mai puternic om din tot ce a însemnat investiție în sănătate în ultimii 5 ani – responsabil de implementarea PNRR – peste 3 miliarde de euro – în calitate de consilier al ministrului, secretar de stat și apoi ministru al sănătății.”
Fostul ministru își încheie rechizitoriul cu o concluzie amară despre cea mai mare oportunitate ratată din istoria modernă a României:
O șansă istorică irosită: „România a avut în ultimii 5 ani mai mulți bani pentru investiții decât a avut în total din 1989 până în 2020… și probabil mai mult decât vom avea disponibili în următorii 20 de ani.”
Problema spitalelor din PNRR nu mai este o simplă dispută politică, ci o criză de siguranță națională. Să ai pe masă miliarde de euro de la Bruxelles, să ai spitale care stau să cadă și totuși să reușești contraperformanța de a goli pușculița în doar trei luni, punând constructorii pe fugă, este definiția eșecului administrativ.
Dacă Executivul nu deblochează de urgență fondurile și Hotărârile de Guvern restante, riscăm nu doar să pierdem definitiv banii europeni, ci să rămânem cu machete frumoase și clădiri începute, lăsate în paragină. Iar prețul acestui management dezastruos nu se măsoară doar în lei sau euro, ci în vieți omenești pierdute în spitalele vechi pe care statul nu este capabil să le înlocuiască.