Cercetători japonezi au creat compuși revoluționari pe bază de vitamina K care stimulează regenerarea neuronilor de trei ori mai eficient decât varianta naturală. Descoperirea deschide o nouă perspectivă în tratamentul bolilor neurodegenerative.
Bolile neurodegenerative — Alzheimer, Parkinson, Huntington — au un numitor comun devastator: moartea treptată a neuronilor, celulele care asigură comunicarea în creier și în întregul sistem nervos. Odată pierduți, acești neuroni nu se refac în mod natural, iar tratamentele existente pot doar ameliora simptomele, nu și opri sau inversa boala.
O echipă de cercetători de la Institutul de Tehnologie Shibaura din Japonia a făcut însă un pas remarcabil înainte: au sintetizat noi compuși pe bază de vitamina K care pot stimula de trei ori mai eficient formarea de noi neuroni față de vitamina K naturală.
Ce au descoperit cercetătorii japonezi?
Studiul, condus de conf. dr. Yoshihisa Hirota și prof. Yoshitomo Suhara, a fost publicat inițial în jurnalul ACS Chemical Neuroscience în iulie 2025 și a revenit în atenția presei internaționale la sfârșitul lunii mai 2026, după noi analize ale datelor.
Echipa a sintetizat 12 compuși noi, „hibrizi” ai vitaminei K, creați prin combinarea acesteia cu acid retinoic — o substanță derivată din vitamina A, deja cunoscută pentru rolul său în dezvoltarea celulelor nervoase.
Acești compuși au fost testați pe celule stem neurale de șoarece — celule imature capabile să se transforme în diferite tipuri de celule cerebrale. Rezultatele au fost surprinzătoare:
- Un compus a dovedit o eficiență de trei ori mai mare decât vitamina K naturală în „convingerea” celulelor stem să devină neuroni.
- Compusul a acționat printr-un receptor cerebral numit mGluR1, implicat în comunicarea dintre neuroni și asociat cu dificultăți de mișcare și alte simptome neurologice.
- Cel mai important, noul compus a reușit să traverseze bariera hemato-encefalică — un obstacol critic pe care multe medicamente nu îl pot depăși — și să rămână stabil în organism.
De ce contează bariera hemato-encefalică?
Bariera hemato-encefalică este un sistem de protecție extrem de selectiv care separă circulația sanguină de creier. Multe substanțe potențial terapeutice eșuează tocmai pentru că nu pot pătrunde în creier. Faptul că noul compus o traversează eficient îl face un candidat promițător pentru terapii viitoare.
Ce spun cercetătorii?
„Analogii de vitamina K sintetizați au demonstrat o potență de aproximativ trei ori mai mare în inducerea diferențierii celulelor progenitoare neurale în neuroni, față de vitamina K naturală”, a explicat dr. Hirota. „Deoarece pierderea neuronilor este o caracteristică definitorie a bolilor neurodegenerative precum Alzheimer, acești analogi ar putea servi ca agenți regenerativi care ajută la refacerea neuronilor pierduți și la restaurarea funcției cerebrale.”
Cercetătorii speră că un medicament derivat din vitamina K ar putea nu doar să încetinească progresia bolii Alzheimer, ci și să îmbunătățească simptomele, reducând totodată povara uriașă pe care aceste afecțiuni o pun asupra familiilor și sistemelor de sănătate publică.
Unde se află cercetarea în prezent?
Este important de menționat că rezultatele sunt deocamdată obținute în studii pe celule și pe animale, nu pe oameni. Nu există încă un medicament uman aprobat sau testat clinic. Echipa japoneză plănuiește extinderea experimentelor spre studii pe animale mai complexe și, ulterior, spre trialuri umane.
Totuși, identificarea clară a căii mGluR1 ca țintă terapeutică reprezintă un progres semnificativ și oferă cercetătorilor din întreaga lume un punct de pornire concret.
De ce Alzheimer și Parkinson sunt atât de greu de tratat?
La nivel global, circa 55 de milioane de persoane trăiesc cu demență, majoritatea cu Alzheimer, iar numărul se estimează că se va tripla până în 2050. Parkinson afectează alte 10 milioane de persoane la nivel mondial.
Dincolo de suferința individuală, costurile pentru sistemele de sănătate și pentru familii sunt colosale. Tocmai de aceea, orice descoperire care deschide o nouă cale de regenerare neurologică — chiar și la stadiu preclinic — este întâmpinată cu interes major de comunitatea medicală internațională.