Modernizarea sistemului medical românesc primește un impuls financiar semnificativ. Ministerul Sănătății a anunțat, vineri, finalizarea unor plăți masive, în valoare de aproximativ 276 de milioane de lei, destinate exclusiv proiectelor de infrastructură finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acest ritm accelerat de decontare vine ca o promisiune că unitățile sanitare nu vor fi blocate financiar în implementarea noilor standarde de îngrijire.
Banii în cifre: Ce se întâmplă cu investițiile?
Doar în ultima săptămână (25-29 mai), Ministerul Sănătății a virat 44,8 milioane de lei pentru a asigura continuitatea șantierelor și a proiectelor de dotare aflate în derulare. Mai mult, ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, a semnat 41 de acte adiționale, un pas birocratic esențial pentru ca lucrările să nu stagneze.
Unde vor fi direcționați acești bani? Investițiile vizează domenii critice pentru pacienți:
Ambulatorii (11 unități): Vor trece prin procese ample de extindere, modernizare și dotare cu aparatură de ultimă generație.
Combaterea infecțiilor nosocomiale (6 spitale): Proiecte menite să crească gradul de siguranță al pacienților internați.
Secție ATI Nou-născuți (1 unitate): O investiție de importanță vitală pentru salvarea și tratamentul prematurilor și al copiilor cu afecțiuni severe.
Digitalizare (23 de proiecte): O transformare tehnologică ce va acoperi spitalele publice, serviciile de ambulanță și Direcțiile de Sănătate Publică (DSP), pentru un acces mai rapid la informații medicale și servicii eficientizate.
Monitorizare pentru evitarea blocajelor
Dincolo de cifrele din conturi, Ministerul Sănătății susține că a trecut la o monitorizare riguroasă, „la firul ierbii”. Echipele tehnice ale instituției evaluează zilnic progresul fiecărui șantier sau proiect, scopul final fiind respectarea termenelor stricte impuse de PNRR.
„Plățile reflectă un ritm susținut de decontare a lucrărilor efectuate pe teren și fac parte din angajamentul ministerului de a transforma infrastructura medicală din România cu ajutorul fondurilor europene”, au precizat oficialii ministerului.
Pentru pacienți, această infuzie de capital se traduce prin speranța unor condiții de tratament mai bune și a unor servicii medicale mai rapide, toate acestea într-un sistem care încearcă să recupereze decalajele tehnologice și de infrastructură din ultimele decenii.