Cum se scurg banii din sistemul de sănătate: Șeful CNAS dezvăluie un mecanism de fraudă

de Editor

Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a vorbit despre un tip de fraudă identificat în sectorul sanitar, prin care pacienți aflați în situații vulnerabile erau înregistrați ca fiind consultați repetat, deși acest lucru nu se întâmpla în realitate. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Digi24.

Internări și consultații care nu au avut loc niciodată

Potrivit oficialului, în sistemul informatic al CNAS apăreau, în unele cazuri, internări continue de 5-7 zile pentru pacienți care de fapt nu se aflau în spital în acel interval. Unii dintre aceștia ajunseseră, cel mult, la o unitate de primiri urgențe, fără să fie efectiv internați.

Mecanismul funcționa astfel: unitățile medicale raportau mai mulți bani decât valoarea reală a serviciilor prestate, iar în unele situații încasau sume chiar și în absența pacientului din instituție.

Șeful CNAS a precizat că preferă să nu intre în prea multe detalii publice despre aceste practici, atât pentru a nu oferi „idei” altor persoane care ar putea încerca fraude similare, cât și pentru că investigațiile se desfășoară în colaborare cu autoritățile competente.

Consultații fictive, programate „din timp” în softul cabinetelor

Un exemplu concret oferit de Horațiu Moldovan arată cât de organizat era acest tip de fraudă. În mai multe unități medicale, pacienți vulnerabili erau, teoretic, consultați în mod repetat, fiind „programați” automat pentru vizite ulterioare imediat după fiecare consultație raportată.

Softurile interne ale cabinetelor și policlinicilor implicate conțineau deja data următoarei investigații și lista serviciilor medicale care urmau, teoretic, să fie efectuate. La data respectivă, aceste consultații erau încărcate și raportate automat către sistemul CNAS, fără ca pacientul să fi trecut vreodată pe acolo.

Descoperirea fraudei s-a produs, în mod paradoxal, dintr-o eroare simplă a celor implicați: aceștia nu au verificat dacă pacienții „raportați” ca fiind consultați erau, de fapt, încă în viață. Această neglijență a atras atenția autorităților și a dus la identificarea mecanismului fraudulos.

S-ar putea să-ți placă și