O investigație publicată în această săptămână atrage din nou atenția asupra siguranței unuia dintre cele mai iubite fructe de vară: căpșunile. Rezultatele arată o prezență îngrijorătoare a unor pesticide considerate periculoase pentru sănătate, inclusiv substanțe care ar fi trebuit deja interzise conform legislației europene.
Ce a descoperit cercetarea
Rețeaua Pesticide Action Network (PAN) Europe, împreună cu organizații partenere din unsprezece țări membre UE — printre care Franța, Germania, Italia, Spania, Belgia, Austria, Croația, Ungaria, Irlanda, Olanda și Slovenia — a analizat 41 de mostre de căpșuni cultivate local, dintre care 36 convenționale, patru organice și una etichetată ca fiind fără pesticide.
Rezultatele, făcute publice chiar în ziua de 7 iulie, arată că substanțe cunoscute drept „chimice eterne” (PFAS) au fost identificate în 58% din totalul mostrelor testate. Cei mai frecvenți compuși găsiți au fost fludioxonilul, prezent în 39% din probe, și ciprodinilul, detectat în 33% dintre acestea — ambele fiind clasificate drept perturbatori endocrini, adică substanțe care interferează cu funcționarea normală a hormonilor din organism.
Un alt aspect semnalat de cercetători este numărul mare de reziduuri diferite găsite simultan în aceeași mostră: până la nouă tipuri de pesticide într-o singură probă din Belgia, opt într-o probă din Ungaria și șapte într-una din Irlanda. Potrivit organizației, aproape jumătate dintre substanțele identificate — 56% — fac parte din categoria „pesticidelor cu risc ridicat”, pe care legislația europeană ar fi trebuit să le elimine treptat încă din 2011.
De ce contează în mod special pentru copii
Căpșunile sunt unul dintre fructele cele mai populare în rândul copiilor, consumate adesea în cantități mari și fără a fi gătite, ceea ce înseamnă că eventualele reziduuri ajung direct în organism. Reprezentanții PAN Europe subliniază că perturbatorii endocrini reprezintă un risc suplimentar tocmai pentru cei mici, ale căror sisteme hormonale sunt încă în dezvoltare.
Un alt punct ridicat de cercetători vizează modul în care sunt evaluate aceste substanțe: deși Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) are, teoretic, obligația legală de a dezvolta o metodologie pentru evaluarea „cocktailurilor” de pesticide — adică a efectului combinat al mai multor substanțe regăsite simultan într-un produs — acest demers nu a fost încă finalizat, deși problema a fost semnalată încă din 2005.
Ce arată raportul oficial al EFSA
Independent de investigația PAN Europe, autoritatea oficială europeană pentru siguranța alimentară a publicat, în mai 2026, propriul raport anual privind reziduurile de pesticide din alimente. Datele arată că 41,6% dintre fructele și legumele comercializate în UE conțin reziduuri de pesticide, iar 25,5% conțin mai mult de un reziduu. Portocalele, strugurii de masă, căpșunile și merele au fost identificate drept produsele cu cel mai ridicat grad de contaminare.
Totuși, potrivit EFSA, marea majoritate a probelor analizate se încadrează în limitele legale, iar concluzia oficială este că riscul pentru sănătatea consumatorilor, calculat pe baza expunerii estimate, rămâne unul scăzut. Diferența de interpretare între organizațiile de mediu și autoritatea oficială ține tocmai de acest aspect: prezența unui reziduu, chiar sub limitele legale, nu este privită la fel de organizațiile ecologiste, care cer o evaluare mai atentă a efectului cumulat al mai multor substanțe, nu doar a fiecăreia în parte.
Ce poți face, în practică
Specialiștii în siguranță alimentară recomandă, de regulă, câteva măsuri simple pentru reducerea expunerii la reziduuri de pesticide, indiferent de tipul de fruct:
- spălarea atentă a căpșunilor sub jet de apă rece, chiar dacă acestea urmează să fie consumate imediat;
- alegerea, atunci când este posibil, a variantelor organice sau a celor cumpărate direct de la micii producători locali;
- menținerea unei diete variate, cu multe tipuri de fructe și legume, pentru a evita o expunere repetată la aceleași substanțe.
Autoritățile și organizațiile de mediu sunt, însă, de acord pe un punct esențial: nimeni nu recomandă renunțarea la consumul de fructe și legume proaspete. Beneficiile nutriționale ale acestora rămân semnificative, iar riscul asociat reziduurilor de pesticide, deși real și demn de monitorizat, nu justifică eliminarea lor din alimentație.
Ce urmează
PAN Europe cere Comisiei Europene, Parlamentului European și statelor membre o mai bună aplicare a regulilor deja existente, în contextul în care propunerea recentă a Comisiei privind simplificarea legislației alimentare și de siguranță („Food and Feed Safety Omnibus”) este privită de organizație ca un pas înapoi în protecția consumatorilor, mai ales a grupurilor vulnerabile precum copiii și femeile însărcinate.