Aproape 70% dintre români preferă să își trateze durerile acasă, fără a cere opinia unui specialist, relevă cel mai recent studiu realizat de Bucharest Center for Economy & Society (CES Bucharest). Cifrele îngrijorătoare, prezentate în cadrul Conferinței Naționale de Sănătate #UndeDoare, scot la iveală o problemă majoră de educație sanitară și o neîncredere profundă în sistemul medical.
Auto-medicația, o practică periculoasă
Studiul realizat de CES Bucharest în luna mai trage un semnal de alarmă asupra comportamentului românilor în fața bolii. Datele sunt clare:
39% dintre respondenți iau medicamente după ureche, fără niciun consult medical prealabil.
Doar 12% dintre pacienți consideră că prima reacție în caz de durere ar trebui să fie o programare la medic.
76% dintre pacienți recunosc că opresc tratamentul prescris înainte ca acesta să fie finalizat.
Peste 60% dintre români declară că nu înțeleg complet diagnosticul primit de la medici, ceea ce duce la o complianță scăzută la tratament.
Reforma sistemului: Mai mulți bani nu înseamnă automat mai multă sănătate
În contextul acestor date, autoritățile și experții din domeniu au dezbătut la conferința #UndeDoare direcțiile strategice pentru sustenabilitatea sistemului de sănătate.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu Moldovan, a subliniat că simpla suplimentare a resurselor financiare nu este suficientă fără o schimbare de paradigmă.
„România are nevoie de un model care să recompenseze calitatea actului medical, eficiența și rezultatele pentru pacient, nu doar volumul de servicii. Finanțarea spitalelor trebuie orientată treptat către mecanisme care susțin performanța și integrarea serviciilor”, a declarat președintele CNAS.
Buget record, eficiență sub semnul întrebării
Secretarul de stat în cadrul Ministerului Finanțelor, Florin Zaharia, a oferit o perspectivă asupra efortului bugetar depus de stat. Potrivit acestuia, bugetul cumulat al Ministerului Sănătății și al CNAS a depășit pragul de 100 de miliarde de lei în 2025, menținându-se ridicat și în 2026.
Deși cheltuielile cu sănătatea per cap de locuitor au crescut cu 155% între 2014 și 2024 – cel mai mare ritm din Uniunea Europeană –, rezultatele în ceea ce privește comportamentul preventiv al populației rămân modeste.
Prevenția: Singura cale de salvare
Pentru asociațiile de pacienți, concluzia este una singură: fără o schimbare radicală către prevenție, sistemul va rămâne sub o presiune financiară constantă.
„Prevenția și diagnosticul precoce trebuie să devină priorități reale ale sistemului de sănătate, pentru că ele pot reduce atât povara bolii, cât și presiunea financiară asupra sistemului”, a concluzionat Radu Gănescu, președintele COPAC (Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România).
Datele studiului CES Bucharest ne arată că, pe lângă investițiile în infrastructura spitalicească, România are nevoie urgentă de campanii naționale de educație pentru sănătate. Tratarea „după ureche” a durerii nu doar că poate agrava afecțiunile existente, dar pune o presiune și mai mare pe bugetul de stat, atunci când pacienții ajung la urgențe în stadii avansate ale bolilor.