Un caz considerat fără precedent în statul australian Queensland a ajuns în fața instanței pentru copii, după ce o femeie a dat naștere unor gemeni proveniți din două sarcini complet diferite una naturală și neplanificată, cealaltă rezultată dintr-un acord de maternitate surogat prin fertilizare in vitro (FIV). Situația a fost atât de neobișnuită încât nu fusese anticipată de legislația privind maternitatea surogat din Queensland.
Cum a apărut sarcina cu doi părinți biologici
Femeia, ale cărei date de identificare au fost anonimizate în hotărârea judecătorească, acceptase să devină mamă-surogat pentru un cuplu care nu putea concepe pe cale naturală. Potrivit hotărârii, unul dintre cei doi parteneri ai cuplului beneficiar — identificat prin inițialele BNJ — s-a născut fără uter, din cauza unei afecțiuni congenitale, motiv pentru care singura variantă de a avea un copil biologic era prin intermediul unei mame-surogat.
Femeia care a acceptat să poarte sarcina, identificată prin inițialele DZ, avea deja cinci copii împreună cu partenerul ei, FZ. În aprilie 2025, aceasta a primit implantul unui embrion obținut prin FIV, creat cu materialul genetic al cuplului beneficiar.
Aproximativ două săptămâni mai târziu, o ecografie a arătat însă că femeia purta doi feți, nu unul singur. Testele genetice ulterioare au confirmat o situație rarisimă: unul dintre copii, o fetiță, era într-adevăr copilul biologic al cuplului pentru care fusese încheiat acordul de surogat, în timp ce celălalt, un băiat, era copilul biologic al mamei-surogat și al partenerului ei, conceput natural și fără nicio intervenție medicală, aproape simultan cu implantarea embrionului.
Ce a decis instanța
Cei doi copii s-au născut în aceeași zi, în noiembrie 2025, prin cezariană, iar filiația fiecăruia dintre ei nu a fost niciodată contestată de niciuna dintre cele două familii. În ultimele zece luni, fiecare copil a fost crescut de propriii părinți biologici — fetița de cuplul beneficiar, băiatul de mama-surogat și partenerul acesteia.
Problema legală a apărut din felul în care este redactată legislația privind maternitatea surogat din Queensland, care interzice, în mod normal, separarea „fraților născuți în urma aceleiași nașteri” rezultați dintr-o sarcină surogat. Din punct de vedere tehnic, cei doi copii erau gemeni gestaționali — au fost purtați și născuți de aceeași femeie, în aceeași zi —, ceea ce ar fi putut împiedica oficializarea separată a filiației lor.
Instanța a decis însă că, în „circumstanțele unice” ale acestui caz, copiii nu pot fi considerați frați născuți în urma aceleiași sarcini surogat în sensul legii, întrucât proveneau de fapt din două sarcini distincte, doar coincidental concomitente. Pe această bază, judecătorul a emis un ordin prin care a oficializat filiația fiecărui copil în favoarea părinților săi biologici, exact așa cum solicitaseră ambele familii.
„Iubit și dorit”, deși neplanificat
În hotărâre, instanța a subliniat că nașterea neplanificată a băiatului nu i-a diminuat cu nimic locul în familia care l-a crescut. Judecătorul a notat că, deși mama-surogat și partenerul ei nu intenționaseră să mai aibă un copil în acel moment, asta nu înseamnă că băiatul e altceva decât un copil iubit și dorit de familia sa.
Cazul din Queensland ilustrează o situație medicală extrem de rară — cunoscută drept superfetație, fenomenul prin care o a doua sarcină apare la scurt timp după prima, la o femeie deja însărcinată — și arată cât de repede realitatea biologică poate depăși cadrul legal conceput pentru situații standard de maternitate surogat.