Cancerul colorectal are o particularitate crudă: în fazele incipiente, aproape că nu dă niciun semn. Multe persoane ajung la medic abia atunci când boala e deja avansată și tocmai de aceea, un test simplu, făcut acasă, poate face diferența dintre a depista o problemă la timp și a o descoperi prea târziu. În regiunea Nord-Est a țării, peste 3.000 de oameni, majoritatea din mediul rural sau din categorii vulnerabile, au decis deja să facă acest pas și s-au înscris în programul de screening COLONPREV, derulat de Institutul Regional de Oncologie (IRO) Iași alături de Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași.
Obiectivul: peste 31.000 de oameni testați până în 2029
Ambiția proiectului este una amplă: până la finalul lui 2029, aproape 31.600 de locuitori din cele șase județe ale Moldovei — Iași, Botoșani, Suceava, Neamț, Bacău și Vaslui — ar urma să fie informați și încurajați să intre în procesul de screening. Peste 25.000 dintre ei vor face testul FIT, o metodă simplă și neinvazivă care depistează urme invizibile de sânge în scaun, iar pentru cel puțin 1.263 de persoane, acolo unde rezultatul o cere, se va merge mai departe cu o colonoscopie de confirmare.
Cine sunt, de fapt, oamenii din spatele cifrelor
Datele adunate până acum spun multe despre cine are cu adevărat nevoie de acest program. Nouă din zece persoane înscrise vin din mediul rural, acolo unde accesul la un medic specialist e adesea un drum lung, atât fizic, cât și birocratic. Vârsta medie a participanților este de 61 de ani, iar femeile sunt ceva mai numeroase decât bărbații în rândul celor testați — 58%, față de 42%.
Peste jumătate dintre cei înscriși fac parte din comunități marginalizate și au putut intra în program doar cu buletinul, fără alte formalități. Ceilalți se regăsesc în categorii la fel de vulnerabile: persoane cu dizabilități, oameni fără asigurare medicală, beneficiari ai venitului minim de incluziune, vârstnici din cămine sau familii care trăiesc fără condiții sanitare elementare. Practic, programul reușește să ajungă tocmai la cei care, în mod normal, rămân cel mai departe de sistemul medical.
La nivel județean, Iașiul concentrează cele mai multe înscrieri — patru din zece —, urmat de Neamț și Suceava.
Ce arată primele teste
Rezultatele care au început deja să vină spun o poveste importantă. Din aproape 2.000 de teste FIT procesate până acum, marea majoritate — 94% — au ieșit negative. Dar 182 de persoane, adică 6%, au primit un rezultat pozitiv, iar peste trei sferturi dintre ele au făcut deja sau urmează să facă o colonoscopie pentru a lămuri situația. Cu alte cuvinte, screeningul funcționează exact așa cum a fost gândit: prinde din timp semnalele de alarmă și direcționează rapid persoanele care au nevoie de investigații suplimentare.
Programul se adresează în special persoanelor cu vârste între 50 și 74 de ani aflate în dificultate socio-economică sau fără asigurare medicală — cele care, de regulă, ajung cel mai greu la un consult. Ideea din spatele proiectului e simplă: cu cât un eventual risc e depistat mai devreme, cu atât șansele de tratament și de vindecare sunt mai mari.
Cum arată, practic, un screening
Totul pornește de la medicul de familie. Acesta contactează persoana eligibilă, îi oferă gratuit testul FIT și îi explică pas cu pas cum să recolteze proba, acasă, fără nicio complicație. Din acel moment, procesul e rapid: testul ajunge înapoi la cabinet în cel mult două zile, de acolo pleacă la laborator, iar rezultatul vine în maximum trei săptămâni.
Un lucru pe care medicii insistă să-l clarifice este că un test pozitiv nu înseamnă automat cancer. Sângerările oculte pot avea explicații mult mai banale, cum ar fi hemoroizii sau polipii intestinali. Însă, tocmai pentru că nu se poate ști fără investigații suplimentare, orice rezultat pozitiv e urmat obligatoriu de o colonoscopie, care lămurește definitiv situația.
Munca din spatele cifrelor
Pentru ca aceste rezultate să existe, a fost nevoie de o muncă susținută de informare la firul ierbii. Până acum au avut loc 39 de întâlniri comunitare organizate chiar la cabinetele medicilor de familie, dintre care aproape două treimi doar în județul Iași. La program au aderat 72 de medici de familie din regiune, 58 dintre ei având deja contractul semnat, iar restul dosarelor fiind în curs de verificare.
O investiție europeană, cu bătaie lungă
În spatele acestui efort stă o finanțare consistentă: 35,54 milioane de lei în total, din care peste 30 de milioane vin din fonduri europene nerambursabile, prin Fondul Social European Plus. Proiectul, implementat de UMF „Grigore T. Popa” Iași alături de Asociația Institutului Regional de Oncologie, va continua până la finalul anului 2029 — timp suficient, se speră, pentru ca screeningul să devină un obicei firesc și în comunitățile care, până acum, au rămas cel mai departe de sistemul medical.