Proiectul noii legi a salarizării a revenit în atenția publică cu o serie de ajustări, însă nemulțumirile Federației „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) persistă. Deși negocierile din ultimele săptămâni au dus la corectarea unor aspecte tehnice, sindicaliștii avertizează că forma actuală a legii rămâne problematică și riscă să diminueze veniturile reale ale unei mari părți din personalul medical.
Poziția FSSR nu este una de blocaj total, ci una de vigilență. Organizația susține necesitatea unei reforme, însă pune o condiție nenegociabilă: aceasta trebuie să protejeze veniturile aflate deja în plată. „Poziția noastră rămâne cea exprimată încă din 15 iunie: proiectul este departe de a fi gata și nu poate fi adoptat în forma actuală”, subliniază reprezentanții sindicali.
Dialogul aduce rezultate, dar nu destule
Este important de notat că varianta legii publicată pe 17 iulie 2026 arată clar că dialogul social nu a fost în zadar. Sindicaliștii recunosc că s-au făcut pași importanți ca rezultat direct al negocierilor:
Corecția coeficienților de ierarhizare: O ajustare necesară pentru echilibrarea grilei.
Sporurile și gărzile: Sporul de tură a revenit la 15%, iar garda la domiciliu a fost restaurată la 40% din tariful orar.
Gărzile: S-a revenit la cele trei categorii de gărzi, conform prevederilor deja în vigoare.
Munca în zilele libere: Tariful a crescut de la 10% la 30%, o măsură primită pozitiv, dar considerată în continuare sub așteptări.
„Aceste corecții confirmă calculele FSSR și demonstrează că dialogul poate produce rezultate utile pentru ambele părți”, recunosc sindicaliștii, validând astfel utilitatea discuțiilor cu Executivul.
De ce rămâne legea nesatisfăcătoare?
Cu toate acestea, „Solidaritatea Sanitară” avertizează că problemele de fond au rămas nerezolvate, creând riscul unor scăderi salariale mascate:
Sporurile de condiții de muncă, transformate în opțiuni: Lipsa specificării locurilor de muncă și utilizarea sintagmei „până la” (fără prag minim garantat) transformă un drept cert într-o posibilitate dependentă de decizia administrativă.
Contingentarea sporurilor: Introducerea limitelor pe cote de personal (10-20%) este o măsură fără precedent care, în opinia FSSR, exclude arbitrar o parte din personal de la recunoașterea riscurilor profesionale.
Tarifele de gardă și sărbători legale: Deși au fost corectate, ele rămân sub nivelul actual, generând pierderi financiare greu de compensat.
Blocajul spitalelor monospecializate: Mențiunea „pe surse de finanțare” face aproape imposibilă aplicarea corectă a legii în spitalele de boli infecțioase, TBC sau psihiatrie aflate în subordinea autorităților locale.
O istorie care se repetă: „Salarii sus, drepturi efective jos”
FSSR avertizează că asistăm la un deja-vu. Analizele CCDSS (Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea”) compară proiectul din 2026 cu cel din 2017. Atunci ca și acum, dinamica este aceeași: se promit salarii mai mari pe hârtie, în timp ce mecanismele de calcul (plafonul global, lipsa indexării automate) „topesc” drepturile salariale efective.
„Tiparul «salarii sus, drepturi efective jos» se reactualizează. Datele Comparatorului de salarii al FSSR nu sunt doar simple cifre, ci documentează cantitativ această degradare a veniturilor”, transmit sindicaliștii.
Ce urmează?
Federația solicită factorilor de decizie politică continuarea consultărilor și, mai ales, finalizarea unei analize de impact real. Mesajul este clar: reforma salarizării nu trebuie să producă, sub aparența unei creșteri, o reducere a veniturilor reale ale celor care asigură funcționarea sistemului public de sănătate.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor mai opera ajustările cerute sau dacă proiectul va avansa în forma sa actuală, riscând să provoace nemulțumiri și mai mari în rândul angajaților din sănătate.