Într-o țară în care liderii politici promit periodic standarde europene, realitatea din secțiile de elită ale medicinei românești ne lovește din nou.
Din cauza lipsei acute de personal medical, generată de blocarea posturilor în sistemul public, secția de Terapie Intensivă Nou-Născuți de la Spitalul „Marie Curie” din București se află în fața unei decizii fără precedent și extrem de dureroase: reducerea temporară a capacității de internare pentru a nu pune în pericol viețile copiilor aflați deja în grijă.
7 asistente plecate, zero înlocuiri. Legea absurdă a austerității
Dr. Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției, a depus o cerere oficială la Direcția de Sănătate Publică (DSP) prin care solicită tăierea temporară a 5 locuri din cele 27 existente. Motivul este pe cât de simplu, pe atât de revoltător: în ultima perioadă au plecat 7 asistente medicale, iar din cauza blocajelor de personal impuse de la nivel guvernamental, posturile rămase vacante nu pot fi ocupate.
Normativele din secțiile de anestezie și terapie intensivă (ATI) de nivel maxim (3b) – unde sunt îngrijiți bebeluși dependenți de aparate complexe de oxigenare extracorporală (ECMO) sau proaspăt operați pe cord – sunt stricte. În mod normal, legea prevede un raport de o asistentă la maximum doi pacienți critici. În realitate, o singură asistentă ajunge să aibă în grijă 3, 4 sau chiar 5 bebeluși atunci când se suprapun concediile sau când apar plecări din sistem.
„Noi nu avem ce să discutăm legat de raportul în ATI… pleacă asistentă, locul nu se ocupă. Dacă te duci în concediu de maternitate, nu se ocupă locul. Acum, plecând 7 asistente, suntem în situația în care trebuie să închidem și am făcut cerere la DSP să scoatem temporar 5 locuri din structura secției, ca să putem face față și să nu punem la risc viața celorlalți pacienți, este foarte clar”, a explicat dr. Cîrstoveanu pentru News.ro.
Copiii de pe „lista de așteptare” – victimele colaterale ale unui stat impasibil
Reducerea cu 5 paturi a capacității secției are consecințe directe și tragice. Spitalul „Marie Curie” primește constant cazuri de o gravitate extremă din întreaga țară. Printr-o aplicație specială de monitorizare în timp real, dr. Cîrstoveanu știe în fiecare secundă câți bebeluși din provincie au nevoie urgentă de un loc la București.
În general, între 10 și 30 de nou-născuți se află permanent pe lista de așteptare. Rata mortalității infantile în rândul celor care nu mai apucă să fie transferați a crescut la 5 la mie, un indicator dureros al neputinței unui sistem medical rigid.
„Este intrigant sau o inepție ceea ce facem în momentul ăsta… România nu are locuri să-și îngrijească copiii, cam asta era. Aveam pe listă 150 de copii care au decedat așteptând un loc de internare în alte secții. Tot timpul m-am gândit… oare noi cum trebuie să ne jertfim pentru bunăstarea țării? La război, cum se cheamă… collateral damage, nu? Probabil că asta trebuie să facem, asta este, cineva își asumă responsabilitatea asta. Peste 50% sunt copii din toată țara”, a adăugat, cu o profundă amărăciune, șeful secției ATI.
Paradoxul românesc: Clădim ziduri moderne, dar n-avem oameni care să lucreze în ele
Situația devine de-a dreptul absurdă dacă privim spre viitorul apropiat. În curtea spitalului se află în faza finală de construcție o nouă secție de ATI nou-născuți, realizată printr-un proiect PNRR extrem de apreciat la nivel european. Aceasta ar urma să adauge încă 20 de paturi moderne celor 27 deja existente și să aducă dotări unice în Europa de Sud-Est: o sală de operație chiar în mijlocul reanimării (după modelul unui spital de elită din Seul), RMN neonatal dedicat, bancă de lapte extinsă și spații de cazare pentru părinți.
Întrebarea care planează însă deasupra acestui proiect de milioane de euro este una simplă: Cine va îngriji copiii în această nouă secție?
Dacă sistemul nu este capabil în acest moment să deblocheze posturi pentru a acoperi plecarea a 7 asistente dintr-o secție funcțională, cum va asigura personalul medical ultraspecializat pentru alte 20 de paturi de terapie intensivă nou-născuți?