Un grup de cercetători japonezi a făcut o descoperire care ar putea schimba radical modul în care tratăm cancerul: o bacterie izolată din intestinul broaștelor de copac a reușit să elimine complet tumorile colorectale la șoareci, după o singură administrare intravenoasă. Rezultatele, publicate în revista științifică Gut Microbes, au depășit performanța tratamentelor standard folosite astăzi în oncologie, inclusiv imunoterapia și chimioterapia.
De la o întrebare simplă, la o descoperire neașteptată
Totul a pornit de la o observație aparent banală: tumorile spontane sunt extrem de rare la amfibieni și reptile, deși aceste animale trec prin procese biologice extrem de solicitante pentru celule — metamorfoză, regenerare de țesuturi — și trăiesc în medii pline de agenți patogeni, expuneri care, la om, ar crește riscul de cancer.
Echipa condusă de profesorul Eijiro Miyako, de la Institutul Japonez Avansat de Știință și Tehnologie (JAIST), a pornit de la ipoteza că microbii din intestinul acestor animale ar putea avea un rol de protecție împotriva cancerului. Cercetătorii au izolat 45 de tulpini bacteriene din intestinul broaștelor de copac japoneze (Dryophytes japonicus), al tritonilor cu burta roșie (Cynops pyrrhogaster) și al șopârlelor japoneze de iarbă (Takydromus tachydromoides).
După o serie de teste, nouă tulpini au arătat activitate anticanceroasă, iar una dintre ele, Ewingella americana, izolată din intestinul broaștelor de copac, s-a remarcat printr-un efect neobișnuit de puternic.
Rezultate care depășesc tratamentele actuale
Într-un model experimental de cancer colorectal la șoareci, o singură doză intravenoasă de Ewingella americana a dus la eliminarea completă a tumorilor la toate animalele tratate — un „răspuns complet” de 100%. Pentru comparație, tratamentele standard folosite în același experiment — un inhibitor de checkpoint imunitar (anticorp anti-PD-L1) și doxorubicina liposomală, un medicament chimioterapic — au încetinit creșterea tumorilor, dar au produs remisiune completă doar la o parte dintre animale.
Mecanismul pare să funcționeze pe două direcții simultan. Pe de o parte, bacteria este un anaerob facultativ, ceea ce înseamnă că se instalează selectiv în zonele cu oxigen puțin din interiorul tumorii — un mediu tipic pentru țesutul canceros — unde atacă direct celulele bolnave. Cercetătorii au observat că numărul de bacterii din tumoră a crescut de aproximativ 3.000 de ori în doar 24 de ore de la administrare, fără să afecteze organele sănătoase.
Pe de altă parte, prezența bacteriei în tumoră a declanșat un răspuns imunitar puternic, cu activarea celulelor T, a neutrofilelor și a limfocitelor B — practic, sistemul imunitar al organismului a fost „antrenat” să recunoască și să atace celulele canceroase. Această componentă ar putea explica o altă observație notabilă: șoarecii vindecați, expuși ulterior din nou la celule canceroase, nu au mai dezvoltat tumori noi, ceea ce sugerează apariția unei memorii imunitare de durată.
Vești bune, dar cu multe rezerve
Oricât de spectaculoase ar părea aceste rezultate, cercetătorii sunt precauți în privința concluziilor. Studiul a fost realizat exclusiv pe șoareci, iar drumul de la un model animal la un tratament aprobat pentru oameni este lung, plin de etape de testare și poate dura ani, uneori chiar peste un deceniu.
Există și o îngrijorare firească legată de siguranță: folosirea unei bacterii vii ca tratament ridică întrebări despre riscul de infecții, mai ales la pacienții cu sistemul imunitar slăbit, o categorie frecventă printre bolnavii de cancer aflați deja sub alt tratament. Cercetătorii vor trebui să demonstreze că bacteria poate fi controlată și eliminată din organism după ce își face treaba, fără efecte adverse semnificative.
Chiar și așa, descoperirea deschide o direcție de cercetare cu adevărat nouă: în loc să folosim microbiomul intestinal doar ca „ajutor” pentru alte terapii — cum se întâmplă azi în unele studii despre imunoterapie — am putea folosi bacterii vii ca armă directă împotriva tumorilor solide, printr-un mecanism dublu de atac și stimulare a imunității.
Ce urmează
Echipa de la JAIST intenționează să continue cercetările pentru a înțelege mai bine mecanismul molecular din spatele efectului bacteriei și pentru a testa siguranța acesteia în modele mai apropiate de biologia umană, înainte de a lua în calcul studii clinice pe oameni. Până atunci, descoperirea rămâne un exemplu fascinant al modului în care natura — de această dată, intestinul unei broaște — poate ascunde soluții neașteptate pentru unele dintre cele mai dificile probleme ale medicinei moderne.