O operațiune mamut de salvări și percheziții a zguduit județul Bihor. Polițiștii Direcției Investigații Criminale, împreună cu procurorii DIICOT – Structura Centrală, au descins la 27 de adrese într-un caz șocant de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat. Sub paravanul unei asociații umanitare, sute de persoane cu dizabilități psihice grave au fost transformate în surse de profit, fiind ținute în condiții inumane și private de asistență medicală reală.
Ancheta vizează direct Primăria Holod și Asociația „Dumbrava DPG – Dumnezeu Poartă de Grijă”.
O afacere de familie pe seama celor mai vulnerabili
Conform procurorilor, gruparea a fost înființată în anul 2020. Liderul rețelei este indicat ca fiind Viorel-Teodor Pașca (55 de ani), ajutat activ de membrii familiei sale: Florica Pașca, Daniel-Sabin Pașca, Viorel-Emanuel Pașca și Abel-Timotei Pașca.
Folosind o falsă aură de caritate, aceștia recrutau pacienți cu afecțiuni psihiatrice grave direct din spitale și centre de asistență socială din mai multe județe. Aparținătorilor și donatorilor li se promiteau servicii de îngrijire și protecție. În realitate, liderul grupării nu deținea nicio calificare legală sau profesională, iar asociația nu era acreditată sau licențiată conform Legii nr. 292/2011 privind asistența socială.
Ce spune legea: Pentru a acorda servicii sociale în România, orice furnizor (public sau privat) trebuie să fie acreditat și licențiat. Funcționarea în afara acestui cadru este ilegală și pune în pericol direct viața beneficiarilor.
Haos medicamentos și tratamente inumane
Victimele erau adăpostite în imobile improvizate din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni. Investigațiile medicale și judiciare au scos la iveală detalii revoltătoare despre starea de sănătate a pacienților:
Lipsa supravegherii: Pacienții erau menținuți într-o stare de aservire și dependență totală.
Tratament haotic: Medicamentele psihiatrice esențiale fie lipseau, fie erau administrate fără nicio logică medicală, în mod discontinuu, de către personal complet necalificat.
Exploatare financiară totală: Grupul nu strângea doar donații masive. Membrii rețelei controlau și încasau direct pensiile de handicap, beneficiile sociale, ajutoarele de combustibil și chiar ajutoarele de înmormântare ale victimelor.
Prejudiciul total estimat de anchetatori se ridică la suma uriașă de 13.048.821 de lei (peste 2,6 milioane de euro), bani folosiți pentru a finanța stilul de viață al suspecților.
Bilanțul sumbru: Peste 400 de morți și înhumări clandestine
Dimensiunea tragediei capătă accente de-a dreptul sinistre când privim cifrele oficiale oferite de DIICOT în cadrul unei conferințe de presă. În total, în perioada 2019-2026, prin aceste azile au trecut 2.256 de persoane.
413 persoane se aflau efectiv în grija inculpaților la momentul descinderilor.
401 persoane au decedat doar în perioada 2019-2022.
Pentru a ascunde urmele și numărul mare de decese, rețeaua nu folosea cimitirele autorizate. Persoanele care mureau în centre erau înhumate clandestin pe un teren viran din proximitatea cimitirului greco-catolic, în timp ce banii de la stat pentru înmormântare erau opriți de membrii grupării.
Spital mobil și mobilizare de forțe fără precedent pentru salvarea victimelor
Din cauza stării critice a multora dintre pacienți, autoritățile au declanșat o operațiune de salvare de o complexitate medicală rară. Echipele de percheziție au fost însoțite de medici legiști de la Institutele de Medicină Legală din București (Mina Minovici), Cluj, Mureș și Iași, precum și de psihologi de urgență.
La fața locului a fost instalat un spital mobil complet echipat pentru triaj și îngrijiri de urgență. Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și IGSU au mobilizat un arsenal impresionant de 155 de mijloace tehnice:
16 ambulanțe SMURD;
30 de autospeciale pentru transport victime multiple;
34 de microbuze pentru relocare;
Containere sanitare, puncte de comandă și o tabără mobilă.
Prioritatea absolută a celulei de criză, convocată de urgență și de Ministerul Muncii, este evaluarea fizică a victimelor și relocarea lor imediată în centre licențiate de stat, unde pot primi îngrijire reală, demnă și sigură.
Cercetările continuă sub coordonarea DIICOT pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de persoane în formă continuată. Până la o decizie definitivă a instanței, persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție. Totuși, cazul din Bihor redeschide o rană profundă în sistemul de asistență socială din România, demonstrând încă o dată cum lipsa de controale stricte poate transforma vulnerabilitatea extremă în marfă de schimb.