Programul de guvernare depus de premierul desemnat Eugen Tomac propune o serie de reforme structurale ale sistemului sanitar, având ca obiective declarate digitalizarea, reconfigurarea infrastructurii spitalicești și schimbarea modelului de finanțare și acces la servicii. Documentul stabilește ținte cuantificabile pe termen scurt și mediu pentru instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Digitalizarea ca infrastructură critică
Programul tratează componenta digitală ca o prioritate operațională, impunând termene pentru interconectarea sistemelor informatice. Măsurile includ:
Interoperabilitate: Obligativitatea conectării medicilor de familie, ambulatoriilor, spitalelor, CNAS și DSP-urilor.
Ținte de adopție: Programul vizează conectarea a 80% din furnizorii publici în primul an și asigurarea accesului a 50% dintre pacienți la dosarul electronic în primii doi ani.
Monitorizare DSP: Interconectarea digitală a tuturor Direcțiilor de Sănătate Publică este prevăzută pentru un interval de maximum 12 luni, cu raportare standardizată din spitale în 18 luni.
Reconfigurarea rețelei spitalicești
Documentul propune o modificare a structurii actuale de îngrijire, cu accent pe mutarea volumului de pacienți din spitalizarea continuă către servicii de ambulatoriu și îngrijiri la domiciliu.
Reducerea numărului de paturi: Se estimează o diminuare a capacității de spitalizare continuă cu peste 20% până în 2030, prin reconversia acestora în servicii de paliație, recuperare și îngrijire cronică.
Infrastructură majoră: Finalizarea spitalelor regionale (Iași, Cluj-Napoca, Craiova) rămâne o prioritate, fiind menționate jaloane de execuție pentru 2028-2029.
Specializare: Se propune înființarea unui centru public de referință pentru chirurgie cardiovasculară pediatrică.
Politici de audit și controlul infecțiilor
În scopul creșterii gradului de raportare, programul prevede introducerea unui sistem național de audit pentru infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM).
Mecanism: Raportarea va deveni lunară și standardizată, cu obligația conectării a 90% din unitățile publice în primul an și instituirea unui audit extern anual pentru spitalele de mari dimensiuni.
Resurse umane și medicamente
Programul abordează deficitul de personal și accesul la tratament prin:
Personal medical în mediul rural: Implementarea unui pachet de retenție care include facilități de locuire, dotări tehnice și sprijin administrativ pentru medicii din zonele slab deservite.
Politica medicamentului: Se urmărește accelerarea procesului de evaluare a tehnologiilor medicale (HTA) pentru compensarea noilor tratamente, alături de măsuri de stimulare a producției interne de medicamente critice și susținerea segmentului de generice.
Servicii comunitare și paliație
Reforma structurală vizează extinderea rețelei de centre comunitare integrate (2.000 de servicii planificate) și a centrelor de prevenție și consiliere la nivel județean. De asemenea, planul prevede atingerea unui prag de cel puțin 4.000 de paturi de paliație la nivel național și dezvoltarea echipelor mobile de îngrijire la domiciliu, conectate la structurile județene de sănătate publică.
Logistică și tehnologie
Pentru serviciul de ambulanță, documentul propune un audit al flotei în primele șase luni și înlocuirea anuală a 10-15% din vehiculele care depășesc durata de utilizare. În ceea ce privește chirurgia robotică și tehnologiile avansate, monitorizarea acestora se va face pe baza unor indicatori de performanță (rata complicațiilor, durata de spitalizare, reinternări și costul per caz).
Între ambițiile reformatoare și realitatea de sistem
Deși programul de guvernare propus de premierul desemnat Eugen Tomac atinge punctele nevralgice ale sănătății publice, implementarea acestuia ridică semne de întrebare legitime, având în vedere istoricul sistemului sanitar românesc.
1. Provocarea resurselor umane în contextul actual
Promisiunea unui pachet de „instalare și retenție” pentru medicii din rural este o abordare necesară, însă eficiența sa depinde de o reformă a salarizării și a condițiilor de muncă care, în prezent, sunt sursa unor tensiuni sociale majore. În 2026, sistemul se confruntă cu o migrație continuă a specialiștilor. Un set de facilități administrative ar putea fi insuficient fără o strategie coerentă de motivare financiară și profesională care să poată concura cu ofertele din mediul privat sau din străinătate.
2. Digitalizarea: „Infrastructură critică” sau un nou eșec anunțat?
Istoricul Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate (PIAS) și al Dosarului Electronic de Sănătate este marcat de blocaje tehnice și reticența utilizatorilor finali. Deși premierul desemnat transformă digitalizarea într-o prioritate de „infrastructură critică”, succesul depinde de interoperabilitatea reală între sistemele private și cele de stat. Fără o simplificare radicală a sarcinilor birocratice ale medicului, riscul este ca și acest proiect să devină o povară administrativă suplimentară, mai degrabă decât un instrument de lucru.
3. Reducerea numărului de paturi: Un obiectiv riscant
Obiectivul de a reduce numărul de paturi de spitalizare continuă cu 20% este curajos, dar extrem de riscant în absența unei rețele de ambulatorii și centre de îngrijire comunitară deja funcționale. Dacă paturile de spital sunt eliminate înainte ca alternativele (paliație, centre comunitare) să fie operaționale, pacienții cronici și cei vulnerabili ar putea rămâne fără nicio formă de protecție, accentuând inechitatea în accesul la servicii.
4. Spitalele Regionale: O prioritate recurentă
Finalizarea spitalelor regionale din Iași, Cluj-Napoca și Craiova este un obiectiv strategic bifat în programele de guvernare ale ultimului deceniu. Stabilirea unor „jaloane intermediare” pentru perioada 2028-2029 pare o abordare mai realistă, însă capacitatea de a menține ritmul investițiilor, indiferent de fluctuațiile politice, rămâne principala necunoscută.
Premierul desemnat Eugen Tomac a anunţat că luni va trimite programul de guvernare în Parlament, după ce va avea o discuţie cu preşedinţii celor două Camere. Propunerea lui pentru Ministerul Sănătății este Şerban Drăgosloveanu, medic chirurg ortoped şi manager al Spitalului de Ortopedie „Foişor” Bucureşti.