Nitrații sunt peste tot — în sol, în apă, în alimente. Mult timp au fost tratați ca o categorie unitară: fie buni, fie răi. Un studiu major publicat în revista Alzheimer’s & Dementia, realizat de cercetători de la Edith Cowan University (Australia) și Danish Cancer Research Institute (Danemarca), arată că această viziune este simplistă. Sursa nitraților contează mai mult decât cantitatea lor.
Ce a descoperit studiul
Cercetarea a urmărit 54.000 de adulți danezi timp de până la 27 de ani, analizând detaliat de unde provin nitrații și nitrițiii din dieta lor — din legume, din carne roșie, din mezeluri sau din apă — și ce legătură există cu apariția demenței.
Rezultatele au fost clare și surprinzătoare:
- Persoanele cu un aport mai mare de nitrați din legume aveau un risc mai scăzut de a dezvolta demență. Pragul protector identificat echivalează cu aproximativ o cană de spanac baby pe zi — o cantitate accesibilă și ușor de atins.
- Persoanele cu aport mai mare de nitrați și nitriți din carne roșie și mezeluri aveau un risc mai crescut de demență.
- Studiul a identificat, de asemenea, o asociere între nitrații din diferite surse alimentare și demența cu debut precoce — o formă deosebit de gravă a bolii.
De ce aceeași moleculă are efecte opuse
Explicația rezidă în biochimia digestiei. Când consumăm legume bogate în nitrați — spanac, rucola, sfeclă roșie, ridichi — aportul vine la pachet cu vitamine și antioxidanți care ghidează metabolismul nitraților spre producerea de oxid nitric, un compus benefic ce susține circulația sanguină cerebrală și protejează vasele de sânge.
În schimb, carnea procesată nu conține acești antioxidanți. În absența lor, nitrații tind să formeze N-nitrozamine — compuși cu potențial cancerigen și neurotoxic, care pot deteriora în timp structurile cerebrale implicate în memorie și cogniție.
„Când mâncăm legume bogate în nitrați, consumăm în același timp vitamine și antioxidanți care ajută nitratul să formeze compusul benefic oxid nitric, blocând totodată formarea N-nitrozaminelor”, a explicat prof. asociat Catherine Bondonno de la ECU. „Alimentele de origine animală nu conțin acești antioxidanți.”
Cele mai bune surse de nitrați „buni”
Nu toți nitrații din legume sunt echivalenți ca concentrație. Iată care sunt cele mai bogate surse vegetale, toate ușor de găsit în piețele și supermarketurile din România:
- Sfeclă roșie — una dintre cele mai concentrate surse de nitrați benefici
- Rucola — consumată crudă, păstrează tot potențialul nutritiv
- Spanac — crud sau ușor fiert; o cană pe zi este suficientă
- Ridichi — excelente ca gustare sau în salate
- Salată verde și frunze mixte
- Morcovi și țelină
Gătitul la temperaturi ridicate poate reduce parțial conținutul de nitrați, așa că variantele crude sau ușor sotate sunt preferate.
Ce ar trebui să reducem
Cercetătorii au identificat două categorii alimentare cu impact negativ:
Carnea procesată — șuncă, salam, cârnați, bacon, hot-dog — conține atât nitrați adăugați ca aditivi de conservare (E249–E252), cât și nitriți care se formează în procesul de fabricare. Consumul frecvent al acestor produse a fost asociat în mod consistent, în mai multe studii, cu riscuri crescute pentru sănătatea creierului și a sistemului cardiovascular.
Carnea roșie în cantități mari — consumul zilnic și în porții generoase rămâne un factor de risc identificat, deși asocierea este mai slabă decât în cazul mezelurilor.
Legătura cu demența — ce știm și ce nu știm încă
Este important de precizat că studiul este observațional — el arată o asociere statistică, nu o relație cauzală dovedită. Nu putem spune cu certitudine că mezelurile provoacă demența, ci că există o corelație care merită atenție.
„Mâncatul mai multor legume și mai puțină carne roșie și procesată este o abordare sensibilă, susținută atât de concluziile noastre, cât și de zeci de ani de cercetare despre dietă și sănătate”, a concluzionat prof. Bondonno.
Demența afectează în prezent peste 55 de milioane de oameni la nivel global, iar numărul este în creștere. Identificarea unor factori de risc modificabili — inclusiv obiceiurile alimentare zilnice — rămâne una dintre cele mai promițătoare direcții în prevenție.
Concluzia practică: o farfurie mai verde, un creier mai sănătos
Mesajul acestui studiu nu este unul de alarmă, ci unul de încurajare. Modificările necesare sunt minore și sustenabile: mai mult spanac, sfeclă și rucola, mai puține mezeluri. Schimbări pe care le poți face de mâine, fără niciun cost suplimentar — dimpotrivă.