Scrisul de mână ca terapie: Cum ne protejează creierul și ne prelungește viața

de Editor

Scrisul de mână are un impact direct asupra dezvoltării cognitive și a inteligenței, activând zone din creier pe care tastatura unui telefon sau calculator le lasă complet inerte.

Într-o eră dominată de digitalizare, specialiștii avertizează că abandonarea pixului și a hârtiei are consecințe grave asupra alfabetizării și memoriei. Muzeul de Istorie din Burgas a organizat recent o întâlnire de impact pe această temă, intitulată „Scrisul de mână ne ajută să devenim mai inteligenţi”, unde au fost dezvăluite secretele neurofiziologice ale acestui obicei aparent banal.

Ce se întâmplă în creierul nostru când scriem pe hârtie?

Diana Fărtunova, scriitoare, caligrafă și masterandă în logopedie, a explicat de ce omenirea se va întoarce, mai devreme sau mai târziu, la scrisul de mână. Totul ține de biologie și de modul în care este configurat sistemul nostru nervos.

„Scrisul are propria bază neurofiziologică. În timpul scrisului de mână, în creier se activează zone speciale responsabile pentru impulsurile nervoase care circulă între diferitele centre ale creierului, în special cele legate de memorie şi de procesarea senzorială a informaţiei. Atunci când apăsăm o tastă cu degetul, această stimulare nu are loc”, a subliniat Fărtunova.

Pe lângă stimularea intelectuală, medicii susțin că un scris frumos și utilizarea regulată a stiloului contribuie la o sănătate mintală mai bună și la o viață mai lungă. În țări precum Japonia și China, caligrafia nu este doar o artă, ci este practicată pe scară largă ca o adevărată formă de terapie.

Eșecul digitalizării în Suedia: De ce se revine la manuale și pixuri

Cel mai puternic argument în favoarea scrisului de mână vine din Suedia. După ce a implementat o digitalizare masivă și timpurie în sistemul de educație, țara scandinavă s-a confruntat cu efecte secundare neașteptate:

  • Scădere drastică a nivelului de alfabetizare în rândul elevilor.

  • Dificultăți majore în înțelegerea textelor și a materialului școlar.

În fața acestei realități îngrijorătoare, Suedia a decis să facă un pas înapoi și să revină la metodele clasice, reintroducând scrisul de mână și cărțile tipărite în școli.

Ghid pentru părinți și profesori: Cum salvăm abilitățile copiilor?

Evenimentul din Bulgaria a transmis un mesaj clar nu doar adolescenților, ci mai ales adulților care le ghidează pașii. Pentru a proteja dezvoltarea cognitivă a noilor generații, este nevoie de o acțiune comună acasă și la școală:

  1. Limitarea ecranelor: Părinții trebuie să reducă timpul pe care copiii îl petrec pe telefoane și tablete.

  2. Încurajarea scrisului acasă: Copiii ar trebui stimulați să țină jurnale, să deseneze litere sau să își noteze gândurile pe foi.

  3. Rolul profesorilor: În școli este esențial să se insiste pe scrisul de mână și pe exercițiile caligrafice, în detrimentul testelor grilă pe tabletă.

În concluzie, tehnologia este utilă, însă creierul uman are nevoie de efortul fizic și senzorial al scrisului pentru a-și atinge potențialul maxim. Data viitoare când vreți să notați ceva, lăsați telefonul deoparte și folosiți o foaie de hârtie!

S-ar putea să-ți placă și