Peste 4.600 de paturi de spitalizare continuă vor fi eliminate din spitalele din România chiar în acest an, ca parte a unui plan masiv de reducere a capacității cu 20% în următorii trei ani. Decizia, argumentată de Ministerul Sănătății și susținută de președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan, vizează eficientizarea sistemului sanitar și redirecționarea resurselor către investigații medicale, medicamente și plata gărzilor.
Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Horațiu-Remus Moldovan, consideră că această analiză a necesarului real de paturi este un „demers necesar și inevitabil”. Afirmația vine în contextul propunerii Ministerului Sănătății privind reducerea numărului de paturi de spital la nivel național, o măsură care va reconfigura modul în care sunt finanțate unitățile medicale.
„Întrebarea nu este dacă reducem, ci cum și unde o facem”
Șeful CNAS a subliniat că, deși reducerea paturilor este o prioritate, procesul nu va fi unul arbitrar. Scopul nu este închiderea spitalelor, ci adaptarea lor la nevoile actuale ale populației.
„Întrebarea corectă nu este dacă trebuie să reducem, ci cum și unde o facem. Există spitale care pot și chiar își doresc să reducă sute de paturi”, afirmă Horațiu Moldovan într-un comunicat de presă.
Oficialul avertizează că sistemul actual de finanțare a încurajat „menținerea artificială” a unui număr mare de paturi, deoarece acest indicator influențează direct suma maximă pe care un spital o poate contracta cu casele de asigurări de sănătate. În realitate, pentru majoritatea unităților, aceste bugete rămân teoretice și nu sunt absorbite niciodată integral.
Dezechilibre majore: Scheme supradimensionate în secții neperformante
Această abordare a dus la ceea ce Moldovan numește „dezechilibre majore” în sistemul sanitar românesc. Situația actuală arată o discrepanță uriașă între resurse și activitate:
Secții neperformante: Funcționează cu scheme de personal supradimensionate și costisitoare, în ciuda unui număr mic de pacienți.
Zone subpresiune: Înregistrează un deficit cronic de personal și resurse acolo unde activitatea este intensă și necesară.
Pentru a corecta aceste anomalii, președintele CNAS a solicitat caselor județene de asigurări și Direcțiilor de Sănătate Publică (DSP) să efectueze o analiză detaliată pentru fiecare spital.
Banii economisiți vor fi investiți în analize, medicamente și gărzi
Reforma paturilor de spital are ca scop final utilizarea eficientă a banilor asiguraților. Horațiu Moldovan dă asigurări că resursele financiare eliberate prin eliminarea structurilor nefolosite nu vor dispărea din sistem, ci vor fi redirecționate către domenii prioritare pentru pacienți.
„Reducerea numărului de paturi trebuie corelată cu activitatea reală a spitalului și cu nevoile de servicii medicale ale populației deservite. Nu mai vrem ca spitalele performante să fie penalizate și cele neperformante să fie, indirect, avantajate. Nu mai vrem să risipim resurse, ci să le direcționăm acolo unde contează cu adevărat: analize de laborator, investigații imagistice, medicamente, materiale sanitare și plata corectă a gărzilor”, precizează șeful CNAS.
Această măsură marchează o trecere clară către un model de finanțare bazat pe performanță și pe activitatea medicală reală, asigurând că spitalele din România sunt pregătite să răspundă eficient nevoilor pacienților, nu doar să ocupe spațiu pe hârtie.
Reformă majoră în spitale: Vor fi eliminate 14.000 de paturi