Poluarea luminoasă nu afectează doar calitatea somnului sau ritmul circadian, ci poate lăsa urme fizice profunde asupra sistemului cardiovascular. Un studiu de anvergură publicat în European Heart Journal trage un semnal de alarmă: expunerea la chiar și cele mai mici niveluri de lumină artificială în timpul somnului este asociată cu modificări structurale majore la nivelul inimii.
Ce arată noul studiu internațional?
Cercetarea a analizat datele a 11.071 de participanți preluați din baza de UK Biobank. Spre deosebire de studiile anterioare bazate pe chestionare subiective, de data aceasta participanții au purtat senzori speciali la încheietura mâinii timp de șapte zile pentru a măsura obiectiv nivelul de lumină la care erau expuși pe parcursul nopții.
După o perioadă de monitorizare și urmărire de aproximativ trei ani, subiecții au fost supuși unor investigații imagistice avansate prin RMN cardiac. Rezultatele au arătat că persoanele expuse noaptea la niveluri de lumină de peste 3 lux (echivalentul unei lumini ambientale difuze sau al unei surse slabe venite de afară) prezentau modificări îngrijorătoare comparativ cu cele care dormeau în întuneric total:
Îngroșarea peretelui ventricular stâng: S-a observat o hipertrofie a pereților camerei principale de pompare a inimii, ceea ce reduce volumul intern al acesteia.
Scăderea flexibilității: Musculatura inimii și-a pierdut din capacitatea de a se relaxa și extinde normal în timpul fiecărei bătăi (semn precoce de disfuncție cardiacă).
Modificări globale: S-au înregistrat modificări similare și la nivelul ventriculului drept și al atriului stâng.
În limbaj medical, acest proces este cunoscut sub denumirea de remodelare cardiacă – un mecanism prin care inima încearcă să se adapteze la un stres cronic, dar care pe termen lung slăbește mușchiul cardiac și poate crește riscul de insuficiență. Datele statistice asociate pe termen lung au indicat un risc majorat pentru evenimente cardiovasculare severe, precum infarctul miocardic sau fibrilația atrială, în rândul celor din categoria cu expunere ridicată.
De ce afectează lumina inima?
Deși lipsa unui somn odihnitor și profund (cauzată de treziri sau dereglarea ritmului circadian) explică o parte din impact – între 24% și 49% din modificări fiind puse pe seama scurtării duratei somnului – cercetătorii subliniază că intervin și alți factori de stres biologic. Activarea sistemului nervos simpatic și inflamația vasculară continuă, chiar și în timpul somnului sub o ușoară sursă de lumină, mențin organismul într-o stare de alertă ascunsă.
Cum ne protejăm?
Specialiștii sugerează că întunericul din dormitor ar trebui tratat ca un indicator esențial de sănătate, la fel somnul de calitate sau alimentația echilibrată. Câteva măsuri simple pot reduce considerabil riscul:
Folosirea unor perdele „blackout” (opace) pentru a bloca lumina stradală de afară.
Eliminarea sau acoperirea micilor leduri de pe dispozitivele electronice din cameră (televizoare, laptopuri, încărcătoare).
Evitarea ecranelor cu lumină albastră înainte de culcare.
Utilizarea unor veioze cu lumină caldă, roșiatică sau portocalie, dacă este absolut necesară o sursă de lumină de veghe.