Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național cer retragerea proiectul Legii salarizării, pe care îl consideră o sursă de noi inechități, nu o reformă reală. Sectorul sănătății este unul dintre cele mai afectate, avertizează sindicaliștii, într-un context marcat deja de proteste ale personalului medical.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR), Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical (BNS) au transmis un comunicat comun prin care resping actuala formă a proiectului Legii salarizării, calificând-o drept o „nouă sursă de inechități, discriminări și tensiuni sociale”, nu o reformă profundă a sistemului de salarizare din sectorul public.
Printre organizațiile afiliate acestor confederații se numără și Federația SANITAS, principala federație sindicală din sănătate, afiliată la CNSLR-Frăția — motiv pentru care poziția exprimată în acest comunicat comun reflectă și îngrijorările specifice ale personalului medical.
Ce înseamnă noua lege pentru sănătate
Documentul semnalează explicit problemele specifice sistemului sanitar. Sindicatele atrag atenția că deficitul de personal, condițiile dificile de muncă și responsabilitatea ridicată specifice acestui sector reclamă o salarizare corectă și predictibilă — iar protestele deja desfășurate de salariații din sănătate „au avut motive reale și exprimă nemulțumiri acumulate”.
Pe lângă mențiunea directă privind sănătatea, comunicatul identifică două mecanisme din proiectul de lege care ar putea afecta grav personalul sanitar:
1. Reducerea valorii de referință
Proiectul de lege scade valoarea de referință folosită la calculul salariilor din sectorul public de la 4.100 la 4.000 de lei. Sindicatele ceruseră, dimpotrivă, ca această valoare să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual, în funcție de inflație și productivitate. În loc de asta, spun reprezentanții sindicali, este diminuat chiar reperul de la care ar trebui construit întregul sistem de salarizare, în condițiile în care, în multe sectoare, creșterile prevăzute nu acoperă pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii doi ani.
2. Plafonarea sporurilor, un risc direct pentru spitale
Unul dintre cele mai sensibile puncte pentru sistemul medical este plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile, plafon aplicat inclusiv prin raportare la ordonatorul principal de credite și la sursele de finanțare. Sindicatele avertizează că această regulă ar putea anula drepturi salariale deja recunoscute prin lege.
Exemplul dat este concret și vizează direct sistemul sanitar: spitalele de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii riscă să nu mai poată acorda sporurile cuvenite personalului, chiar dacă acesta are dreptul legal la un nivel superior, conform Anexei II a legii salarizării. „Drepturile salariale nu pot fi anulate printr-un plafon contabil aplicat mecanic”, se arată în comunicat.
Nemulțumiri și în privința modului de elaborare a legii
Pe lângă conținutul propriu-zis al proiectului, confederațiile critică și procesul prin care acesta a fost negociat. Sindicatele susțin că documentul le-a fost transmis cu întârziere, iar termenul acordat pentru observații a fost „simbolic”. „O lege care afectează peste un milion de salariați din sectorul public nu poate fi construită pe repede-înainte, iar sindicatele nu pot valida în câteva ore sau zile decizii cu efecte pentru ani și decenii. Consultarea formală nu este dialog social!”, transmit cele cinci organizații.
Un Guvern demis, în centrul controversei
Comunicatul ridică și o problemă de natură instituțională: cele cinci confederații consideră „profund problematic” faptul că un Guvern aflat în demisie, fără mandat politic deplin, continuă să negocieze o reformă structurală cu efecte pe termen lung asupra a peste un milion de salariați din sectorul public — printre care se numără și personalul din sănătate. Sindicatele cer clarificarea publică a mandatului în baza căruia sunt purtate aceste negocieri, considerând că situația ridică „serioase probleme de natură constituțională și democratică”.
Ce cer sindicatele
Printre principalele solicitări adresate autorităților se numără:
- retragerea actualului proiect al Legii salarizării;
- reluarea procesului de elaborare abia după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline;
- stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie, cu actualizare anuală în funcție de inflație și productivitate;
- eliminarea mecanismelor de plafonare arbitrară a drepturilor salariale deja recunoscute prin lege — o cerere cu impact direct pentru spitalele afectate de plafonul sporurilor;
- eliminarea discriminărilor dintre familiile ocupaționale și stabilirea unor coeficienți care să reflecte pregătirea profesională, responsabilitatea și condițiile de muncă — inclusiv pentru personalul medical;
- garanția că nicio categorie de salariați nu pierde putere de cumpărare prin noua lege.
Concluzia sindicatelor
„În forma actuală, unele categorii primesc corecții, altele sunt menținute, iar altele pierd prin reducerea valorii de referință (…) Aceasta nu este o lege care elimină inechitățile. Este o lege care le redistribuie”, se arată în finalul comunicatului comun al celor cinci confederații sindicale.
Sindicaliștii avertizează că nu vor gira „o lege care adâncește discrepanțele, ignoră realitatea din sectoarele publice și transformă dialogul social într-o simplă formalitate” și cer explicit retragerea proiectului și reluarea corectă a procesului de negociere.