O întrebare a măcinat comunitatea științifică și medicală timp de decenii: de ce cancerul de inimă este o raritate absolută, în condițiile în care această boală necruțătoare poate ataca aproape orice altă parte a organismului, de la plămâni și ficat, până la oase sau creier?
Statisticile medicale sunt uluitoare: tumorile dezvoltate direct la nivelul inimii sunt descoperite în mai puțin de 1% din totalul autopsiilor. Mai mult, chiar și când vorbim de metastaze, doar aproximativ 10% dintre cancerele apărute în alte zone ale corpului reușesc să se răspândească la acest organ vital.
Până acum, misterul era parțial pus pe seama imunității locale sau a metabolismului celular specific. Însă un studiu revoluționar, publicat recent în prestigioasa revistă Science și citat de Smithsonian Magazine, scoate la iveală un adevăr fascinant: secretul stă în mișcare.
Bătăile inimii: o barieră fizică în calea tumorilor
Cercetătorii au descoperit că însăși forța mecanică a bătăilor inimii acționează ca un scut natural. Practic, inima pulsează atât de puternic și de regulat, încât creează un mediu complet ostil pentru celulele tumorale, „zdruncinându-le” și împiedicându-le să prindă rădăcini.
Pentru a demonstra acest lucru, o echipă de oameni de știință coordonată de Serena Zacchigna, clinician și cercetător la Universitatea din Trieste (Italia), a realizat experimente complexe pe șoareci, dar și pe țesuturi cardiace artificiale create în laborator din celule de șobolan.
„Rezultatele noastre arată că pulsațiile inimii nu sunt doar o funcție fiziologică, ci pot acționa ca o barieră naturală împotriva creșterii tumorilor. Mediul cardiac este nefavorabil celulelor canceroase nu doar din motive imunologice sau metabolice, ci și pentru că activitatea mecanică permanentă le limitează fizic dezvoltarea.” — Serena Zacchigna, coordonatoarea studiului
Atunci când celulele canceroase au fost injectate într-un țesut care pulsa la fel ca o inimă normală, ele nu s-au putut dezvolta. În schimb, într-un țesut cardiac nemișcat, celulele tumorale au început să prospere.
Proteina Nesprin-2: Comutatorul genetic activat de mișcare
Mergând mai departe cu cercetarea, oamenii de știință au identificat și mecanismul molecular din spatele acestui fenomen. Stresul mecanic provocat de bătăile inimii stimulează o proteină numită Nesprin-2 din celulele canceroase.
Această proteină declanșează un mecanism epigenetic – adică modifică modul în care celulele își citesc ADN-ul ca răspuns la factorii externi. Când cercetătorii au blocat intenționat proteina Nesprin-2, celulele canceroase au „ignorat” mișcarea inimii și au început să se multiplice și să se răspândească.
Ce înseamnă asta pentru viitorul tratamentelor oncologice?
Această descoperire nu este doar o curiozitate de laborator, ci are un potențial uriaș de a schimba modul în care tratăm cancerul în viitor.
Terapii bazate pe stimulare mecanică: Oamenii de știință analizează deja posibilitatea de a reproduce artificial forțele mecanice ale inimii în alte zone vulnerabile ale corpului – cum ar fi pielea sau sânii – pentru a bloca dezvoltarea tumorilor.
O nouă perspectivă asupra hipertensiunii: Echipa de cercetare investighează în prezent dacă tensiunea arterială crescută (hipertensiunea) ar putea exercita, în mod paradoxal, un anumit efect protector local împotriva instalării cancerului, prin prisma forței mecanice crescute din vasele de sânge.