O tehniciană de laborator de la un institut din Siberia specializat în combaterea ciumei a murit după o pneumonie severă, iar autoritățile din regiunea Irkutsk au pus sub observație aproape 200 de oameni. Presa rusă și cea internațională vorbesc despre un posibil caz de ciumă pneumonică, dar autoritățile ruse nu au confirmat acest diagnostic și insistă că nu există niciun focar.
Cronologia cazului
Daria Shipilova, angajată a Institutului de Cercetare Anti-Ciumă din Irkutsk, a fost internată pe 29 septembrie cu simptome de pneumonie severă. A murit două zile mai târziu. 
Pe 2 octombrie, guvernatorul regiunii Irkutsk, Igor Kobzev, a anunțat că a convocat o ședință de urgență cu Rospotrebnadzor, autoritatea federală de sănătate publică, pe tema unui caz suspectat de „infecție deosebit de periculoasă”. El a precizat că toți cei care au intrat în contact cu femeia au fost plasați sub observație medicală. La ședință a participat și Anna Popova, șefa Rospotrebnadzor, venită de la Moscova.
Duminică, instituția a transmis că tânăra a murit de la o „pneumonie de origine necunoscută”. Comunicatul nu a folosit cuvântul „ciumă”.
Izolare, restricții și un dosar penal
Potrivit unei analize publicate în presa de specialitate, autoritățile au identificat 197 de persoane contact, dintre care 189 ar fi fost izolate și ar fi primit tratament preventiv. Evenimentele publice au fost anulate, iar în orașul Baikalsk, aflat în apropiere, locuitorii au fost îndemnați să evite temporar deplasările spre localitățile vecine. Presa locală citată de publicații internaționale a relatat că farmaciile din zonă au rămas fără antibiotice.
Izvestia și un canal de Telegram au relatat că anchetatorii au deschis un dosar penal pentru încălcări sanitare care au dus la deces din neglijență.
Ce spune Moscova
Rospotrebnadzor a anunțat că aplică „setul necesar de măsuri antiepidemice”, fără a numi boala. Ulterior, agenția a declarat că testele extinse nu au identificat microorganisme legate de activitatea profesională a femeii și că nu s-a înregistrat niciun accident cu agenți patogeni la institut. Contacții monitorizați nu ar fi prezentat o stare infecțioasă asociată cazului.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a cerut jurnaliștilor să nu dea crezare zvonurilor despre un focar și să se bazeze pe comunicatele agenției.
Presa rusă, atât cea apropiată statului, cât și cea independentă, a relatat deschis cazul, ceea ce a alimentat speculații despre o posibilă mușamalizare. Autoritățile au luat însă măsuri vizibile și rapide: carantină, izolarea contacților, deplasarea la fața locului a celui mai înalt oficial sanitar.
Două ipoteze, niciuna confirmată
În lipsa unui diagnostic public, circulă două explicații:
Contactul cu un focar natural. Presa rusă a scris că femeia s-ar fi întors dintr-o deplasare într-o regiune vecină, unde ar fi fost detectat un focar de ciumă lângă granița cu Mongolia. Șeful regiunii, Alexei Țîdenov, a respins însă varianta.
Un accident de laborator. O altă variantă susține că ea ar fi spart accidental o eprubetă cu bacteria. Rospotrebnadzor respinge această ipoteză.
Reacția Washingtonului și a OMS
Cazul a ajuns rapid în atenția internațională. Departamentul de Stat american a anunțat că monitorizează situația împreună cu CDC, agenția federală americană pentru controlul și prevenirea bolilor (Centers for Disease Control and Prevention), principala instituție de sănătate publică din SUA. Președintele Donald Trump a spus în fața reporterilor, înainte de a pleca spre Nebraska, că SUA „se uită serios” la caz și sunt gata să ajute, dar că nu a vorbit cu Vladimir Putin despre acest subiect.
Trump a mai spus că microbii „au devenit mai puternici și mai deștepți” și că tratamentele care funcționau pe pneumonie nu mai merg la fel de bine. Afirmația privește rezistența la antibiotice în general, o problemă reală de sănătate publică. Nu există însă, în informațiile disponibile, nicio indicație că ar fi vorba de o tulpină de ciumă rezistentă la tratament.
Organizația Mondială a Sănătății a transmis, pe baza informațiilor neoficiale primite, că riscul pentru populația generală pare scăzut. De asemenea, OMS a subliniat că nu a fost confirmată cauza decesului.
Ce este ciuma pneumonică
Ciuma este provocată de bacteria Yersinia pestis, răspândită în natură prin rozătoare și puricii lor. Forma pneumonică afectează plămânii și, potrivit OMS, este cea mai virulentă, putând trece de la om la om prin picături respiratorii. CDC o descrie ca pe o boală rară și adesea fatală, dar tratabilă cu antibiotice obișnuite dacă terapia începe devreme. De aceea izolarea rapidă a contacților și profilaxia sunt măsurile standard în astfel de situații.
Un focar vechi și bine supravegheat
În Rusia, ciuma nu este o boală dispărută, ci una supravegheată. În sudul Siberiei există focare naturale în Tuva, Altai și Transbaikalia, iar instituții precum cel din Irkutsk, înființat în 1934, au tocmai rolul de a le monitoriza. Autoritățile din Republica Altai au adoptat și în 2026 măsuri de prevenție pentru focarul de munte Gorno-Altai, iar în raionul Kosh-Agach au fost vaccinate peste 18.000 de persoane într-un singur an, 2018.
Dacă se confirmă, ar fi primul caz de ciumă în Rusia după aproape un deceniu. Ultimul a fost raportat în 2016, într-o localitate mică din Altai, lângă granița cu Mongolia: un băiat de 10 ani s-a infectat după contactul cu o marmotă vânată de bunicul său. Un an mai devreme, în aceeași zonă, a fost confirmat un caz de ciumă bubonică. Cercetătorii care au analizat episodul au arătat că a fost localizat rapid, fără transmitere între oameni.
Ce urmează
Răspunsurile cheie lipsesc încă. Nu se știe dacă analizele de laborator au identificat bacteria Yersinia pestis, de unde ar fi venit infecția și dacă vreunul dintre cei izolați se va îmbolnăvi. Nu este clar nici dacă Rusia a notificat oficial OMS sau dacă va accepta ajutorul oferit de Washington. Pentru moment, semnalul pozitiv este că, potrivit informațiilor disponibile, contacții monitorizați nu au prezentat simptome asociate cazului.