Infarctul miocardic nu mai este o boală a vârstnicilor. Este mesajul transmis de dr. Tudor Ciuhodaru, șeful Unității de Primiri Urgențe (UPU) de la Spitalul Clinic de Urgență „Dr. Nicolae Oblu” din Iași, care atrage atenția asupra creșterii alarmante a numărului de infarcturi în rândul tinerilor și explică ce simptome nu trebuie niciodată ignorate.
Potrivit medicului, aproape unul din zece cazuri de infarct apare acum la persoane cu vârsta sub 40 de ani, iar incidența continuă să crească. „Orice întârziere a diagnosticului și tratamentului poate fi letală”, avertizează dr. Ciuhodaru.
Cele 4 semne de alarmă
Medicul ieșean identifică patru categorii de simptome care pot indica un infarct miocardic, rezumate prin acronimul D.O.R. pentru cele trei forme atipice, la care se adaugă durerea „clasică”:
1. Durerea precordială „clasică” Durere toracică anterioară intensă, cu caracter de constricție, presiune, arsură, greutate, strângere sau sfredelire, care iradiază spre umărul și brațul stâng și care durează mai mult de câteva minute.
2. Simptome digestive (D) Greață, vărsături, dureri abdominale sau arsuri epigastrice — semne adesea puse pe seama unor excese alimentare sau a unor afecțiuni digestive banale.
3. Simptome osteo-articulare (O) Durere sau disconfort la nivelul gâtului, brațelor, umerilor sau spatelui, atribuite de multe ori efortului fizic sau unor probleme osteo-articulare.
4. Simptome respiratorii (R) Senzație de lipsă de aer, sufocare sau leșin, respirație sacadată, palpitații, amețeli, oboseală sau transpirație abundentă apărute brusc, fără legătură cu efortul depus.
Dr. Ciuhodaru subliniază că aceste simptome nespecifice sunt frecvent subestimate, mai ales la pacienții tineri, care le pun pe seama oboselii, stresului sau unor afecțiuni minore.
De ce cresc cazurile la tineri
Medicul explică faptul că protecția oferită de vârsta tânără a fost treptat compromisă atât de prevalența crescută a factorilor de risc clasici, cât și de apariția unor factori noi, specifici stilului de viață actual:
- Fumatul, inclusiv țigările electronice și tutunul încălzit, care favorizează formarea de cheaguri de sânge
- Stresul cronic, ritmul de viață agitat și lipsa somnului
- Consumul de substanțe, cocaina sau amfetaminele putând declanșa spasm coronarian sever
- Colesterolul mărit, adesea o dislipidemie familială nediagnosticată la timp
- Obezitatea și sedentarismul, frecvent asociate cu diabetul sau hipertensiunea
La acestea se adaugă munca de noapte, somnul insuficient calitativ și cantitativ, alimentația de tip fast-food sau înalt procesată, hipercoagulabilitatea, bolile autoimune și inflamația cronică.
Prevenția, „la pământ” în România
Dr. Ciuhodaru atrage atenția că, spre deosebire de alte țări europene, în România lipsesc educația pentru sănătate și programele naționale de diagnostic precoce. Ca exemplu, el citează cazul Norvegiei, unde un program derulat timp de 15 ani, prin care pacienții au fost educați să se prezinte periodic la analize, a dus la o scădere cu 80% a incidenței afecțiunilor cardiovasculare.
Medicul propune două măsuri pe care le consideră esențiale:
- introducerea educației pentru sănătate și a cursurilor de prim ajutor ca discipline distincte în școli, precum și în cadrul școlilor de șoferi (proiecte de lege aflate în prezent în Parlament);
- programe naționale de prevenție gratuite, cu seturi de analize și controale adaptate pe grupe de vârstă, în funcție de riscul individual, pentru un diagnostic precoce.
10 lucruri de reținut
- Vârsta nu mai este o garanție de siguranță. Dacă înainte infarctul era apanajul persoanelor de peste 65 de ani, numărul cazurilor la tineri s-a triplat, medicul tratând pacienți chiar și de 30-35 de ani.
- Există 7 metode simple de prevenție: renunțarea la fumat, reducerea stresului, mișcare fizică regulată, controlul greutății, monitorizarea tensiunii arteriale, un EKG periodic și verificarea nivelului de colesterol și glicemie.
- Riscul de infarct este adesea subestimat, simptomele fiind neglijate sau confundate cu atacuri de panică.
- Infarctul miocardic, considerat în trecut o boală predominant masculină, este tot mai frecvent și la femei.
- La fiecare 30 de minute, un român suferă un infarct.
- Unul din zece pacienți nu supraviețuiește.
- În fiecare zi, în România mor aproximativ 40 de persoane din cauza infarctului miocardic.
- Orice întârziere a diagnosticului și tratamentului poate fi fatală.
- Chiar dacă nu sunteți siguri că este vorba despre un infarct, este indicat să consultați un medic.
- Evitați automedicația — tratamentul „după ureche” în cazul unui infarct poate fi letal.