Societatea Radiografilor (Society of Radiographers – SoR), sindicatul care reprezintă profesioniștii din imagistica medicală din Regatul Unit, trage un semnal de alarmă: incidentele de rasism îndreptate împotriva angajaților NHS au crescut „vizibil” în ultimul an și jumătate. Organizația leagă acest fenomen de o atmosferă publică tot mai ostilă față de rasă, diversitate și imigrație, precum și de ascensiunea unor mișcări naționaliste.
Ce arată sondajul
SoR și-a chestionat membrii cu privire la experiențele lor legate de rasism la locul de muncă, iar rezultatele descriu un tablou îngrijorător. Printre incidentele relatate se numără pacienți care refuză să fie tratați de personal care nu este alb, pacienți care ignoră un angajat cu experiență și se adresează în schimb unui coleg mai tânăr, presupunând că acesta din urmă are mai multă autoritate, precum și comentarii xenofobe legate de „străinii care ne fură locurile de muncă” sau despre accentul angajaților, considerat greu de înțeles. Într-un caz relatat de un martor, un angajat a fost numit „maimuță”.
Un radiograf originar din Nigeria, stabilit în Bedfordshire, a povestit că unii pacienți pretind că nu îl înțeleg, deși engleza este singura limbă pe care o vorbește, iar el consideră că se exprimă clar. Același angajat a menționat episoade în care, deși colegii îl solicită frecvent pentru proceduri dificile datorită experienței sale, pacienți i-au pus la îndoială competența doar pe baza culorii pielii, întrebându-l dacă știe într-adevăr ce face.
Naționalism și retorică anti-imigrație
Sindicatul asociază această creștere cu un climat politic și mediatic tot mai încărcat, în care discursurile anti-imigrație au căpătat vizibilitate, dar și cu mișcări naționaliste precum „Operation Raise the Colours”, în cadrul cărora steaguri britanice și ale Sfântului Gheorghe au fost afișate pe scară largă în spațiul public. Potrivit uneia dintre persoanele intervievate, o sonografă din regiunea Midlands, aceste atitudini au devenit mai vizibile pentru că sunt amplificate în mass-media și de anumite partide politice sau canale de televiziune, ceea ce încurajează oamenii să își exprime deschis opiniile.
Reacția sindicatului
Dean Rogers, director executiv pentru strategie industrială și relații cu membrii în cadrul SoR, a declarat că niciun angajat al NHS nu ar trebui să fie nevoit să tolereze rasismul la locul de muncă, calificând creșterea incidentelor din ultimul an și jumătate drept inacceptabilă și un semn îngrijorător pentru societatea britanică în ansamblu.
Ca răspuns, sindicatul intenționează să pună un accent mai puternic pe responsabilizarea trusturilor NHS (structurile administrative care gestionează spitalele și serviciile medicale locale), cerându-le nu doar să înregistreze incidentele de rasism, ci și să monitorizeze modul în care acestea sunt gestionate și să colaboreze, atunci când este necesar, cu sindicatele.
Un fenomen mai larg în sistemul medical britanic
Problema nu se limitează la radiografi. Alte spitale, precum Nottingham University Hospitals NHS Trust, au raportat o creștere semnificativă a incidentelor de agresiune, violență sau hărțuire față de personal – de la 1.237 de cazuri în anul financiar 2021-2022, la 2.370 de cazuri în 2023-2024. Trustul a introdus un sistem de „cartonașe” (avertisment, cartonaș galben, apoi roșu) prin care persoanele abuzive pot fi, în cazuri repetate, excluse de la tratament în afara situațiilor de urgență.
De asemenea, ministrul sănătății, Wes Streeting, a vorbit recent despre un val de rasism pe care l-a descris drept unul „de tip anii 1970-1980”, care pare să fi redevenit acceptabil în spațiul public, îndemnând totodată pacienții să nu își descarce frustrările legate de sistemul medical asupra personalului aflat în prima linie.
Context statistic
Potrivit SoR, aproximativ 21% din forța de muncă a NHS este formată din cetățeni non-britanici, iar aproximativ unul din patru radiografi înregistrați la Health and Care Professions Council (organismul britanic de reglementare a profesiilor din sănătate) s-a format în străinătate — o statistică ce subliniază cât de mult depinde sistemul medical britanic de personalul provenit din alte țări.