În ultimele zile, atenția publică s-a îndreptat către o știre îngrijorătoare venită de pe o navă de croazieră care navighează în Oceanul Atlantic: prezența unui focar de infecție cu hantavirus.
În acest context, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a emis o informare oficială despre situația epidemiologică din România. Deși cifrele nu indică o epidemie, ele ne reamintesc că prudența rămâne cea mai bună metodă de prevenție.
Situația în România: Câte cazuri au fost raportate între 2023 și 2026?
Potrivit datelor furnizate de INSP, România monitorizează constant circulația acestui virus. În perioada 2023 – 2026, au fost înregistrate în total 15 cazuri de infecție, distribuite astfel:
2023: 4 cazuri;
2024: 3 cazuri;
2025: 7 cazuri (vârful perioadei monitorizate);
2026: 1 caz înregistrat până în prezent.
Deși numărul de cazuri este relativ mic, variația lor de la an la an subliniază importanța sistemelor regionale de monitorizare. În prezent, supravegherea este activă în opt județe strategice din zona Moldovei: Bacău, Botoșani, Iași, Vaslui, Vrancea, Suceava, Neamț și Galați. Alegerea acestor zone nu este întâmplătoare, fiind regiuni unde habitatul natural favorizează prezența rozătoarelor de câmp, principalii purtători ai virusului.
De la navă de croazieră, la sănătatea publică: Există un risc real de transmitere?
Frica de o nouă pandemie este încă prezentă în subconștientul colectiv, motiv pentru care vestea focarului de pe nava din Atlantic a ridicat multe sprâncene. Totuși, specialiștii INSP și autoritățile europene de sănătate vin cu o precizare liniștitoare: hantavirusul nu se transmite de la om la om.
„Riscul pentru populația generală din Europa este considerat foarte scăzut. La bordul navei afectate se implementează deja măsuri stricte de control, iar natura virusului limitează răspândirea acestuia doar la contactul direct cu sursa animală”, explică experții.
Cum se produce infecția: Mecanismul de transmitere „invizibil”
Hantavirusul este o boală transmisă de la animale la oameni (zoonoză). Nu este nevoie să fii mușcat de un șoarece pentru a te îmbolnăvi, deși și aceasta este o cale de transmitere. Cel mai adesea, infectarea are loc prin:
Inhalarea aerosolilor: Atunci când curățăm spații precum poduri, pivnițe sau depozite unde au existat rozătoare, praful ridicat în aer poate conține particule virale provenite din excrementele uscate.
Contact direct: Prin atingerea suprafețelor contaminate și apoi ducerea mâinii la ochi (inoculare conjunctivală) sau la gură.
Leziuni cutanate: Virusul poate pătrunde în organism prin tăieturi sau zgârieturi care vin în contact cu mediul contaminat.
Simptomele hantavirusului: Când trebuie să mergem la medic?
Recunoașterea timpurie a simptomelor este crucială, deoarece boala poate evolua rapid spre complicații renale sau pulmonare. Un caz este considerat suspect atunci când pacientul prezintă:
Febră acută apărută brusc, fără o cauză evidentă;
Dureri lombare severe (semn al afectării renale);
Manifestări hemoragice (pete pe piele, sângerări nazale sau gingivale).
Confirmarea diagnosticului se face exclusiv prin analize de laborator care evidențiază prezența anticorpilor specifici în sânge.
Recomandări pentru prevenție
Cea mai eficientă metodă de a sta departe de hantavirus este eliminarea sau minimizarea contactului cu rozătoarele. Iată câteva reguli simple, dar esențiale:
Sigilează accesul: Verifică locuința și anexele pentru a astupa orice fisură prin care ar putea intra șoarecii.
Curățenie umedă, nu uscată: Dacă trebuie să cureți un spațiu suspectat de prezența rozătoarelor, nu folosi mătura sau aspiratorul. Acestea ridică praful în aer. Folosește o soluție de dezinfectant (pe bază de clor) pentru a umezi bine suprafețele înainte de a le șterge.
Protecție personală: Folosește mănuși de cauciuc și, de preferat, o mască de protecție (tip FFP2/FFP3) atunci când lucrezi în medii cu risc.
Depozitarea alimentelor: Păstrează hrana proprie și pe cea a animalelor de companie în recipiente etanșe, din metal sau plastic dur.