Ce mâncăm înainte și, mai ales, după donarea de sânge nu este un detaliu minor. O donare înseamnă pierderea a aproximativ 450–500 ml de sânge și un efort metabolic real, care afectează rezervele de lichide, proteine și fier ale organismului. Specialiștii avertizează că alimentația și hidratarea corectă pot face diferența între o donare fără probleme și una urmată de amețeli, slăbiciune sau refacere lentă.
Camelia Sfarti, nutriționist dietetician autorizat în cadrul rețelei medicale Arcadia, explică faptul că studiile științifice publicate în 2025 arată clar rolul esențial al hidratării înainte de recoltare. Aceasta nu doar crește volumul sanguin, ci ajută la menținerea debitului cardiac în timpul donării, reducând riscul de leșin sau amețeală severă.
„Recomandarea este consumul a 300–500 ml de apă sau soluții de rehidratare orală cu aproximativ 20 de minute înainte de recoltare. Cercetările publicate în jurnalul Transfusion arată că această cantitate declanșează un reflex nervos care stabilizează tensiunea arterială”, explică nutriționista.
La fel de important este însă ce mâncăm înainte de donare. Camelia Sfarti atrage atenția asupra plasmei lipemice – sângele încărcat cu grăsimi – una dintre principalele cauze pentru care o unitate de sânge poate fi respinsă. După mese bogate în grăsimi, nivelul trigliceridelor crește, plasma devine tulbure, iar acest lucru poate interfera cu testele serologice automate.
„Plasma ar trebui să fie clară, de culoare galben-pai. Turbiditatea nu este doar o problemă de aspect, ci una tehnică serioasă: poate genera erori la analizele pentru hepatite sau HIV și poate bloca filtrele fine utilizate în transfuzii, afectând siguranța pacientului”, subliniază specialistul.
Pentru a evita aceste situații, nutriționista recomandă o dietă săracă în grăsimi în dimineața donării. Alimentele cu peste 20 g de grăsimi per masă trebuie evitate cu cel puțin patru ore înainte. Sunt excluse mesele grele: fast-food, prăjeli, smântână, exces de ouă, dar și dulciuri cu cremă sau frișcă.
„O variantă potrivită este o masă ușoară, cu 3–4 ore înainte de donare: terci de ovăz preparat cu apă sau lapte degresat, cu banană și fructe de pădure. Evitarea grăsimilor saturate ajută la obținerea unei plasme clare pentru analize. Hidratarea rămâne esențială: aproximativ 500 ml de apă cu 20 de minute înainte de recoltare”, precizează Camelia Sfarti.
Refacerea după donare nu este instantanee. Procesul are două etape: refacerea volumului de lichide din sânge, care durează 24–48 de ore, și refacerea globulelor roșii, care poate ajunge la 4–8 săptămâni. În acest interval, hidratarea joacă un rol-cheie.
„În primele 24 de ore după donare este recomandat un aport de 2–2,5 litri de apă sau băuturi cu electroliți, pentru a compensa pierderile. Senzația de oboseală sau lipsă de energie este normală imediat după recoltare, dar, cu hidratare adecvată, majoritatea donatorilor revin la normal în aproximativ o săptămână”, explică nutriționista.
Pe scurt, donarea de sânge începe în farfurie și continuă cu paharul de apă. Alimentația corectă și hidratarea adecvată nu protejează doar donatorul, ci și calitatea sângelui care poate salva vieți.